l Care sunt cele 6 semnale de alarmă
Fumatul, obezitatea și diabetul sunt principalii factori de risc cunoscuți care conduc la demența. Ca urmare a îmbătrânirii demografice și a scăderii natalității, specialiștii estimează că numărul cazurilor de demență se va tripla până în 2050, ajungând la peste 153 de milioane, de la 57 de milioane câte erau înregistrate la nivelul anului 2019, arată un raport publicat recent în revista The Lancet Public Health. ” Aceste estimări sunt șocante. Demența nu afectează doar la nivel individual, ci poate avea un impact major și asupra familiei, prietenilor bolnavului, precum și asupra societății și sistemului medical, ca urmare a costurilor enorme pentru îngrijire.Având în vedere aceste aspecte, guvernele trebuie să implementeze politici de sănătate care să vină în sprijinul persoanelor cu demență, dar și măsuri de prevenție și de educație medicală, astfel încât aceste cifre să nu devină realitate” a declarat Hillary Evans, directorul executiv al Institutului de Cercetare Alzheimer din Marea Britanie.
Lipsa de educație medicală sau, mai bine spus, dezinteresul pentru starea de sănătate determină prezentarea pacientului la medic în stadii avansate ale bolii, lucru valabil și în cazul demenței. Semnalele de alarmă sunt adesea ignorate sau puse pe seama oboselii ori stresului. Demența afectează capacitatea cognitivă a bolnavului și are un impact major asupra calității vieții acestuia, dar și asupra familiei sale. Tulburările de memorie și de comportament sunt principalele simptome care ar trebui să ridice suspiciunea de demență. Deși există mai multe tipuri de demență, cea mai comună este boala Alzheimer (peste 80% din cazuri). Simptomele pot fi diferite de la un caz la altul, dar există anumite semne comune care pot da de gândit, înainte de a fi stabilit diagnosticul de demență.
Aceste 6 semne timpurii ale demenței sunt:
• pierderile de memorie
• dificultățile de concentrare
• incapacitatea de a găsi cuvintele potrivite sau de a urmări o conversație
• confuzie temporo-spațială
• modificări bruște de comportament
• dificultăți în îndeplinirea activităților de rutină
”Trebuie să ne unim eforturile pentru a face prevenție și a educa populația în privința factorilor de risc. Chiar și schimbările mici în stilul de viață pot avea un impact major în ceea ce privește riscul de instalare a demenței. Și mă refer în special la renunțarea la fumat, adoptarea unei diete echilibrate, mișcare zilnică și acces la educație medicală de calitate. Avem dovezi incontestabile că aceste măsuri sunt benefice atât pentru inimă, cât și pentru creier ”, a subliniat Emma Nichols, de la Institute for Health Metrics and Evaluation (IHME), autorul principal al studiului publicat în revista The Lancet.
Citeste mai mult