Simbolul zilelor din Săptămâna Mare. De luni intrăm în Săptămâna Mare, timp în care credincioşii prăznuiesc cele şapte trepte ale ultimelor zile ale lui Hristos-Omul.
În biserici au început de duminică seara Deniile, slujbe în care se pomenesc patimile Mântuitorului, de la sosirea la Ierusalim şi până la moartea sa pe cruce.
Adică acele zile în care El a fost trădat, chinuit, umilit şi, în cele din urmă, răstignit. De aceea, Săptămâna Mare mai este numită şi Săptămâna Întunecată. Drumul Patimilor începe cu Intrarea Domnului în Ierusalim. De aceea, prima denie pascală se ţine în seara de Florii, moment în care poporul evreu l-a întâmpinat pe Iisus cu ramuri de finic şi cu osanale.
Luni, Iisus a uscat măslinul
În ziua de luni este pomenit Iosif Patriarhul, sau Iosif cel Preafrumos, cel pe care propriii fraţi l-au bătut şi, crezându-l mort, l-au părăsit pe câmp. El a ajuns din sclav prinţ al Egiptului. Iertându-i pe cei ce i-au greşit, şi-a salvat de foamete familia şi poporul. Povestea lui Iosif prefigurează apariţia lui Iisus care, deşi vândut de Iuda pentru 30 de arginţi şi răstignit, a iertat şi a mântuit omenirea. În aceeaşi slujbă este prezentată şi pilda smochinului neroditor pe care Iisus l-a uscat într-o clipă. Smochinul semnifică pomul păcatului şi secătuirea Legii vechi.
Marţi, Mântuitorul şi-a prevestit Învierea
Ziua de marţi este dedicată Predicii de pe Muntele Măslinilor, în care Hristos a prevestit distrugerea templului din Ierusalim, evenimentele viitoare şi propria Sa înviere. Se rememorează parabola celor 10 fecioare, cinci nesăbuite şi cinci înţelepte. Înţeleptele l-au aşteptat cu răbdare pe Mântuitor, aprinzând candelele în fiecare noapte. Nesăbuitele s-au culcat însă, crezând că vor avea destul timp să se pregătească când va veni clipa. Mirele a venit pe neaşteptate, fiind primit cum se cuvine de fecioarele înţelepte, pe care le-a şi răsplătit. Fecioarele nesăbuite au fost alungate, pentru că au irosit şansa de a-l întâlni.
Miercuri, Iisus a fost vândut
În Miercurea Mare, Biserica a rânduit ca fiecare credincios să ia aminte la două poveşti pline de semnificaţii. Una se referă la păcătoasa desfrânată, înstrăinată de Dumnezeu, dar care, cu mare căinţă şi cu lacrimi, a uns trupul lui Hristos, devenind mironosiţă. A două pildă este despre Iuda, ucenicul care l-a vândut pe Domnul fariseilor şi cărturarilor, pentru 30 de arginţi. În această zi, creştinii obişnuiesc să ţină post negru.
Joi a fost Cina cea de Taină
Patru momente grele de simboluri sunt amintite în Joia Mare: spălarea picioarelor apostolilor de către Hristos, Cina la care Iisus i-a strâns în jurul sau pe Apostoli şi la care s-a instituit Taină Împărtăşaniei (Euharistia), rugăciunea din grădina Ghetsimani şi prinderea Domnului de către cei ce voiau să-l ucidă. Este cea mai importantă denie, credincioşii se roagă şi priveghează, ascultând cele 12 Evanghelii. Se ţine post cu mâncare uscată. La biserici nu se mai trag clopotele, ci doar se bate toaca. Creştinii care s-au spovedit se împărtăşesc. De dimineaţă, se pregăteşte împărtăşania pentru un an, pentru bolnavi. Este şi ziua în care femeile vopsesc ouăle în roşu.
Vinerea Răstignirii
Vinerea Neagră este ziua când Iisus a fost adus la judecată, batjocorit, schingiuit şi răstignit pe muntele Golgota. Seara, rememorând momentul aşezării Mântuitorului în mormânt, în biserici se oficiază Denia Prohodului. Cortegiul de credincioşi, în frunte cu preoţii, dă ocol bisericii de trei ori. Toată ziua se ţine post negru. Nu se mai slujeşte Sfânta Liturghie. Credincioşii trec pe sub Sfântul Aer (Epitaf), o pânză pe care se află imprimată icoana înmormântării Domnului.
Lumină din Lumină
Sâmbăta Paştelui este ziua în care trupul Mîntuitorului s-a odihnit în mormânt. Seara, în biserici se aprind luminile, anunţând că se apropie Învierea. În miez de noapte, în biserici se oficiază slujba Sfintelor Paşti. Sunt sfinţite pasca, ouăle roşii şi celelalte bucate, pentru că postul a luat sfârşit. Credincioşii iau Lumina din Lumina, spun „Hristos a înviat!“ şi răspund „Adevărat a înviat!“, formule cu care se salută apoi timp de 40 de zile, până la Înălţare.
Obiceiuri româneşti
• În Săptămîna Mare e bine că toţi credincioşii să ierte şi să se împace cu toţi cei cu care au fost în duşmănie. În Joia Mare, fetele obişnuiesc ca, în timpul slujbei, să facă pe o sfoară cîte un nod, după fiecare evanghelie. Apoi îşi pun sfoara sub pernă ca să-şi viseze alesul. Se spune că cine doarme joi va fi leneş tot anul. În Vinerea Mare, credincioşii se scaldă în apă rece pentru a fi feriţi de boli. Se spune că dacă în Vinerea Mare plouă, anul va fi mănos. Femeile trebuie să aibă grijă să înceapă să gătească pentru Paşte doar de joi, dar nu au voie să pună ceva pe foc în ziua de vineri. Sâmbătă pot termina însă toate treburile casei. În cuptor, vasele trebuie puse doar cu mâna dreaptă, iar numărul tăvilor în care se face cozonacul sau pasca ar trebui să fie cu soţ.
Articolul Simbolul zilelor din Săptămâna Mare apare prima dată în Monitorul Expres – Stiri Brasov.
Citeste mai mult