Județul Neamț are, în acest moment, în fruntea Consiliului Județean Neamț pe Ionel Arsene, ajuns în funcție după ce a candidat în numele PSD Neamț. Este la al doilea mandat și chiar dinainte de a ajunge pe această funcție s-a dovedit a fi un personaj politic care a generat controverse. În acest moment, are o condamnare, în primă instanță, la 8 ani și 4 luni cu executare, pentru trei fapte de corupție, fiecare dintre ele pedepsite separat, dar pedepsele comasate au dus la cifrele amintite. Luna aceasta, pe 22 septembrie, la Curtea de Apel Brașov, va avea loc primul termen în care se va judeca apelul la sentința de la Bacău. Deoarece vorbim despre fapte din 2013-2015, despre cazuri care demonstrează calitatea clasei politice locale și nu numai, am considerat important să prezentăm dosarul condamnării lui Ionel Arsene în detaliu, așa cum reiese acesta din sentința dată de judecătorul de la Tribunalul Bacău. Facem asta pentru a înțelege exact de unde se pleacă la apel dar și, mult mai important, pentru a devoala mecanismul unor fapte condamnate în primă instanță. Importante sunt personajele intrate în joc, modul în care se dau bani pentru a distruge pe cineva, cum se împart lucrări, cum se negociază funcții sau alocarea unor bani către firme care ar trebui să fie recunoscătoare. Toate personajele sunt oameni cu greutate în județ, cu funcții, alese ori numite, iar modul în care interacționează ne duce cu gândul la o societate în care legea este folosită în interes propriu sau de grup. De aceea, în acest număr, vă redăm, așa cum apare în sentință, prezentarea celor trei fapte pedepsite în primă instanță. Ce se va întâmpla la Brașov vom consemna la timpul respectiv.
[email protected]Ștefan: 100.000 de euro pentru incompatibilitatea lui Tărâță
Prima acuzație adusă lui Ionel Arsene, în urma unui denunț al fostului primar al municipiului Piatra Neamț, se referă la încercarea de a-l declara incompatibil pe Culiță Tărâță, la acea vreme președinte al Consiliului Județean Neamț. Lucrurile sunt extrem de clare în documentul amintit. Unde va fi nevoie, vom face, în text, precizări privind persoana respectivă. Pentru toată lumea este foarte clar că A.I. este Ionel Arsene și Ș.G. este Gheorghe Ștefan, iar T.C. este Culiță Tărâță.
”La data de 17.05.2017, sub nr. 54/P/2017, s-a înregistrat la Serviciul Teritorial Bacău al D.N.A. denunţul formulat de Ș.G., fostul primar al municipiului Piatra Neamţ. Din actul de sesizare rezultă că în vara anului 2013, în restaurantul Chocolat din Bucureşti, Ş.G. (în acea perioadă primarul municipiului Piatra Neamţ şi preşedinte PDL Neamţ) i-a dat lui A.l. (în acea perioadă preşedinte PSD Neamţ şi deputat din partea aceleiaşi formaţiuni politice) suma de 100.000 euro pentru ca acesta din urmă să-și exercite indirect influența asupra lui H.G. (Horia Georgescu-n. r), preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), cu scopul de a-l declara incompatibil pe T.C. (în acea perioadă preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ şi preşedintele UNPR Neamţ).
De asemenea, Ș.G. a sesizat că i-a dat suma de 15.000 euro lui A.I. în timp ce se aflau la hotelul Caro din București pentru a fi remiși redactorului şef al ziarului România Liberă, în scopul publicării unor articole denigratoare despre T.C. Un alt aspect al denunţului formulat de Ş.G. priveşte remiterea sumei de 50.000 euro lui A.I., în vara anului 2013, pentru ca acesta să intervină la preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM) – G.A., pentru ca acesta să vireze sume de bani către Primăria Gârcina, judeţ Neamţ în vederea achitării unor facturi emise de SC STRONG MONTAJ SA.
În anul 2013 Ș.G. era primar al municipiului Piatra Neamţ și preşedinte al Partidului Democrat Liberal (PDL) – organizaţia judeţeană Neamţ. În aceeaşi perioadă, A.I. era preşedinte al organizaţiei judeţene Neamţ a Partidului Social Democrat (PSD) şi deputat din partea aceleiaşi formaţiuni politice. Consiliul Judeţean Neamţ era condus de T.C. persoană care era totodată şi preşedinte al Uniunii Naţionale pentru Progresul României (UNPR) – organizația judeţeană Neamţ.
Pe fondul neînțelegerilor politice, atât Ş.G. cât şi A.l. doreau înlăturarea din funcţia publică a lui T.C. În aceste condiţii, între Ș.G. şi A.l. au avut loc mai multe discuţii atât în municipiul Piatra-Neamţ cât şi în Bucureşti cu privire la modalităţile de atingere a scopului comun, fiind identificată posibilitatea (expusă de A.I.) ca T.C. să fie declarat incompatibil sau în conflict de interese de către Agenţia Naţională de Integritate – ANI. În anul 2013 preşedinte al ANI era H.G.
Horia Georgescu
În urma discuţiilor purtate între Ș.G. şi A.I. (la unele discuţii a participat şi P.A., persoană care de asemenea urmărea îndepărtarea din funcţiile publice a lui T.C., însă interesul acestuia era exclusiv unul de afaceri), în anul 2013, într-un restaurant din București, Ş.G. i-a dat lui A.l. suma de 100.000 euro. Suma a fost adusă de către fiul lui Ș.G., Ş.G. la cererea celui dintâi.
A.l. a afirmat că suma de bani va fi remisă numitului T.D. (Dan Turturică, acum președinte director-general al Televiziunii Române-n.r.), în acea perioadă redactor-şef al cotidianului România Liberă, persoană care la rândul său urma să remită banii lui H.G. pentru ca acesta, în calitate de preşedinte al ANI, să constate nerespectarea dispoziţiilor legale. Legătura cu T.D. era asigurată prin intermediul unei consiliere personale, persoană care îl cunoștea în mod direct pe T.D. întrucât lucrase în presă.
Remiterea sumei de bani nu a avut finalitatea urmărită, motiv pentru care în anul 2014 Ş.G. i-a cerut explicaţii lui A.l., însă acesta din urmă a afirmat că sunt influențe politice-din partea numitului O.G. (Gabriel Oprea-n.r.), preşedinte UNPR şi a preşedintelui PSD, V.P., şi că s-a amânat luarea unei decizii până după alegerile prezidenţiale din 2014, alegeri în care aveau nevoie de susținerea lui T.C.
La sfârșitul lunii noiembrie 2014 T.C. a decedat.
Pe data de 27.10.2014 Ș.G. a fost arestat preventiv în dosarul cunoscut opiniei publice ca dosarul Microsoft.
După decesul lui T.C., Ş.G., aflat în arest preventiv, i-a solicitat fiului său, Ș.G., să-i ceară lui A.I. restituirea sumei de 100.000 euro întrucât scopul pentru care primise această sumă nu fusese atins. Tot la solicitarea lui Ș.G., martora P.C.M. (persoană din anturajul lui Ș.G.) s-a întâlnit cu A.l. la Aeroportul Otopeni și i-a transmis acestuia că Ș.G. îi cere restituirea banilor prin fiul său. Urmare a acestui demers, A.l. i-a restituit lui Ș.G. suma de 20.000 euro.
După ce măsura arestului la domiciliu a fost înlocuită cu măsura controlului judiciar – 19.06.2015 – Ș.G. a luat legătura cu A.I. şi i-a solicitat şi diferența de bani. A.l. a motivat că nu are suma de bani în numerar (afirmând că banii primiţi în 2013 au fost daţi mai departe pentru
atingerea scopului) dar pentru restituirea unei părți din suma datorată va face demersuri astfel încât firmei IZOPOINT, aparţinând familiei martorului P.Y., să-i fie atribuită o lucrare de către Primăria Icuşeşti, jud Neamţ. Din profitul ce urma a fi obținut, P.V. urma să-i dea şi lui Ş.G. o parte, fără a fi stabilită o sumă anume. În anul 2015 P.V. (Vasile Panaite-n.r.) era primarul comunei Dragomirești şi o persoană apropiată atât de A.I. cât şi de Ş.G. Ulterior, între Ș.G. şi P.V. au avut loc discuţii în legătură cu suma de bani promisă, însă cel din urmă a motivat că nu a obţinut profit întrucât IZOPOINT a subcontractat o parte din lucrări unei firme controlate de A.l., firmă care a supraevaluat lucrările (în legătură cu modul de atribuire a contractului și decontarea lucrărilor se va dispune disjungerea cauzei în vederea continuării cercetărilor).
La data de 03.10.2016 Ș.G. a fost condamnat definitiv la pedeapsa de 6 ani închisoare și a fost liberat condiţionat la data de 20.09.2017.
În perioada iunie-noiembrie 2017, între Ş.G., P.C.M., P.V., P.A. şi A.I. au avut loc mai multe discuţii în legătură cu restituirea „datoriei” de către A.I., înţelegerea ilicită dintre Ş.G. și A.I. şi proveniența banilor, discuţii care au fost înregistrate în baza autorizaţiilor emise de Tribunalul Bacău”.
Important de reținut
Dincolo de fapte, trebuie să reținem că în acest dosar al gulerelor albe sunt implicați un președinte de consiliu județean, fost deputat, un fost primar și vicepreședinte național al PDL, un fost prefect, un primar, un alt deputat cu responsabilități importante în Parlamentul României, se vorbește despre actualul președinte-director general al TVR, despre fostul șef al Agenției Naționale de Integritate, alături de mulți alții. Este o imagine a unei clase politice al cărei scop pare să fie unul singur, afaceri profitabile pe banii de la stat, răzbunări politice fără remușcări și menajamente, totul pe fondul mentalități că orice le este permis dacă sunt sau au acces la putere.
Mîine, partea a doua, care cuprinde amănuntele unui contract halucinant, care trebuia să producă bani pentru plata datoriei lui Ionel Arsene către Gheorghe Ștefan, dar și pentru firma de casă a președintelui Consiliului Județean Neamț.
Valentin BĂLĂNESCU
Material apărut în ediția nr. 552 a săptămânalului Mesagerul de Neamț din 15-21 septembrie 2022
The post Sentința din dosarul de corupție al lui Ionel Arsene: oameni, fapte și legături (I) appeared first on Stiri Neamt.
Citeste mai mult
