Ana sări de pe scaun, apăsându-și pieptul cu palmele și înăbușind cu greu un țipăt. Nu se așteptase la asta. În fața ei, cu o expresie amuzată pe chipul arogant, stătea chiar el, Amon, întors cine știe de unde. — Te-am rugat să nu mai faci asta! îl dojeni, deși tonul era blând. … Citește mai mult
Citeste mai mult
