În Vinerea Mare se ține post și nu se spală rufe. Sunt și alte tradiții care e bine să fie respectate în această zi. Pentru că, Vinerea Mare, sau Vinerea Neagră, este ziua în care Iisus Hristos a fost răstignit pe Muntele Golgota. Iisus se ruga în Grădina Ghetsimani când a fost prins, arestat, judecat de evrei și de romani, încoronat cu spini, bătut și batjocorit. Și-a purtat pe umeri crucea până în vârful Golgotei, unde a fost răstignit între doi tâlhari. Ziua de azi se mai numește și Vinerea Seacă, pentru că în această zi credincioșii țin post negru până seara când merg la biserică pentru a cânta prohodul Domnului. După prohod se mănâncă anafură și se bea aghiazmă. Pe tot parcursul anului, credincioșii postesc vinerea în amintirea patimilor îndurate de Mântuitor în această zi, spre iertarea păcatelor tuturor oamenilor.
Drumul Crucii
Vineri a fost ziua răstignirii. Pilat, guvernatorul roman, le-a poruncit soldaților să-l bată pe Iisus cu biciul, refuzând să-l declare vinovat precum voiau reprezentanții bisericii. El l-a trimis pe Iisus la Irod, împăratul iudeilor, să-l judece. Acesta la rândul său a refuzat să se pronunțe asupra vinovăției lui Iisus și l-a trimis înapoi la Pilat care, eschivându-se, a propus mulțimii adunate în curtea palatului să decidă soarta lui Iisus. Aveau de ales între un tâlhar, Baraba, care se făcea vinovat de foarte multe crime, și Iisus, care era învinuit că se declarase Fiul lui Dumnezeu.
Mulțimea l-a eliberat pe Baraba și a cerut răstignirea lui Iisus. După ce i-a fost pusă în spate o cruce mare din lemn, Iisus a fost dus pe Dealul Golgota și răstignit împreună cu doi tâlhari condamnați la moarte. Pe crucea lui Iisus a fost pusă o plăcuță pe care scria în grecește, evreiește și latină: „Iisus Nazarineanul, Regele Iudeilor (INRI)“. Când Iisus a murit s-a produs un cutremur mare, iar soarele s-a întunecat timp de câteva ore.
Catapeteasma altarului din templul iudeilor s-a rupt în două. Iisus a fost luat de pe cruce de către credinciosul Iosif din Arimateea și de Nicodim și înmormântat într-un loc păzit de soldați romani. Trupul lui Iisus a fost înfășurat cu un giulgiu nou de in, îmbibat cu mirodenii după ritualul funebru al iudeilor. Cei doi au așezat trupul lui Iisus în mormânt acoperindu-i fața cu o pânză și astupând cu o piatră foarte mare gura peșterii.
Prohodul Domnului
În Vinerea Mare nu se mai slujește Sfânta Liturghie, pentru că Însuși Mielul lui Dumnezeu este jertfit acum, și se ține post negru. Prohodul Domnului de vineri seara este ultima etapă a tânguirii lui Hristos, Care se află acum în mormânt. La sfârșitul slujbei se înconjoară biserica cu Sfântul Aer, pe sub care trec apoi toți credincioșii. Numit și Epitaf, Sfântul Aer este o pânză de in sau de mătase, de catifea sau de mușama pe care se află imprimată, brodată ori zugravită icoana înmormântării Domnului.
Epitaful simbolizează trupul mort al lui Hristos. În intervalul acesta dintre răstignirea pe cruce și Înviere, pentru ca moartea Lui să nu pară iluzorie oamenilor, Fiul lui Dumnezeu a lăsat trupul Său să zacă în mormânt trei zile și în acest timp S-a coborât cu sufletul la iad, sfărâmându-i porțile. Trăind timp de trei zile numai prin suflet, Iisus a voit să ne arate că este posibilă o viață spirituală, biruitoare și fericită, și fără de trup. Pînă la El, oricine murea se ducea la viața chinuită din iad, întrucât toți treceau pragul eternității cu sufletul transfigurat de păcat. Aceste trei zile de viață ale lui Iisus cu sufletul despărțit de trup formează începutul Raiului.
Din acest moment, sufletele celor drepți sunt așezate în Rai până la Învierea lor cu trupurile. Această înviere, numită și Învierea de Obște, va avea loc la a doua venire a Mântuitorului. Un alt motiv pentru care Iisus s-a pogorât la iad a fost acela de a încredința și celor de acolo, care au trăit pe pământ înaintea Sa, Vestea cea bună a mântuirii neamului omenesc de sub robia diavolului și a păcatului.
Câteodată, cerul „plânge“ în Vinerea Mare
În Vinerea Mare se ține post negru. Este o zi a durerii. Se spune că, dacă plouă în această zi, anul va fi roditor, însemnând că și cerul plânge în ziua Patimilor Mântuitorului. Cum clopotele nu se mai bat din Joia Mare până în noaptea de Înviere, un obicei păgân spunea că, dacă o fată vrea să se îmbogățească prin măritiș, trebuie să se urce în turla bisericii în noaptea Vinerei Mari și să tragă clopotele pentru ca dorința să i se împlinească. Dacă trebuie vreun mort îngropat, se-ngroapă numai cu bătaie de toacă. Prohodul Domnului de vineri seara este ultima etapă a tânguirii lui Hristos, care se află acum în mormânt.
Obiceiuri din Vinerea Mare
l Se crede că cine nu mănâncă nimic în Vinerea Mare va fi sănătos, nu îl va durea niciodată capul și va ști că moare cu trei zile înainte de a se întâmpla aceasta.
l Este bine ca atunci când te scoli să calci pe o bucățică de fier, pentru a fi ferit tot anul de lovituri.
l Se spune că cine se scaldă în râu înainte de a răsări soarele, nu va mai avea probleme cu oasele și va fi sănătos tot anul.
l Se spune că dacă plouă în Vinerea Seacă anul va fi mănos, iar dacă nu plouă, anul va fi neroditor.
l În această zi nu se spală rufe, deoarece se crede că viața celui care spală aceste haine poate fi spălată odată cu rufele
l Nici fierarii nu bat cuie în aceasta zi, interdicția provenind tot de la simbolul crucificarii.
l Nu se coace pâine, nu se ară, nu se seamană și nu se sădesc pomi, întrucât nu vor rodi.
l În Ziua Crucii nu se mănâncă fructe care conțin semnul crucii în interior: nuci, mere
l Cel care moare în vinerea Paștelui, va ajunge direct în Rai
l Cine se tunde în vinerea Paștelui nu va avea dureri de cap tot anul.
Articolul În Vinerea Mare se ține post și nu se spală rufe apare prima dată în Monitorul Expres – Stiri Brasov.
Citeste mai mult