• Drapelul care simbolizează Uniunea Europeană a fost creat de un simplu funcţionar
• El a recunoscut că a fost inspirat de „Medalia Miraculoasă“ care o înfăţişează pe Fecioara Maria cu un nimb format din 12 stele
9 mai este Ziua Europei. Și toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene celebrează această zi și prin arborarea drapelului Uniunii Europene. Cele 12 steluţe aurii pe fond albastru reprezintă un simbol al unităţii europene şi a fost adoptat în 1955. Însă puţini ştiu că rădăcinile acestui model, cu un desen atât de simplist, de altfel, au semnificaţii creştine. Cel ce l-a desenat a recunoscut că a fost fascinat de reprezentările Fecioarei Maria, cea care i s-a arătat unei călugăriţe din Paris, în 1830.
Drapelul UE este inspirat din Medalia Miraculoasă, turnată după săvârşirea aceluiaşi miracol. Fondul albastru este de asemenea culoarea Maicii Domnului, iar numărul stelelor, 12, ne duce cu gândul la cei 12 apostoli. Haloul de 12 stele este menţionat şi în Apocalipsă.
Deşi semnificaţia simbolurilor creştine din drapel nu este aprobată oficial de către UE, creştinii consideră că nimic nu e întâmplător. UE ar fi protejată de însăşi Fecioara Maria. Povestea drapelului UE, deşi este una recentă, nu este lipsită de mistere şi controverse, începând cu identitatea autorului, Arsene Heitz, despre care nu se ştie mare lucru.
Statuia Fecioarei Maria care a inspirat steagul Europei
Iată cum s-a născut acum 69 de ani cercul de stele pe fond albastru.
Steagul „Statelor Unite ale Europei“
Deşi steagul este asociat de obicei cu Uniunea Europeană, a fost iniţial al Consiliului Europei, pentru a reprezenta acest continent ca un întreg. A fost adoptat la 8 decembrie 1955. La 26 mai 1986, a fost preluat de Comunitatea Europeană. Steagul a ajuns mai departe, la Uniunea Europeană, înfiinţată prin Tratatul de la Maastricht în 1992, în prelungirea Comunităţii Europene.
Ideea unui steag european plutea încă din 1920. Contele austriac stabilit în Japonia Richard Nikolaus von Coudenhove Kalergi a propus, în numele Mişcării Pan-Europa pe care o conducea, primul drapel al Europei: o cruce roşie într-un cerc galben, totul pe fundal albastru. Tot acest conte a propus în 1929 ca „Oda Bucuriei“, finalul Simfoniei a IX-a de Beethoven, să devină imn al Europei unite, ceea ce s-a şi întâmplat, dar abia în 1985.
În 1930, a apărut o propunere de drapel al Europei pentru ceea ce autorul francez Robert Poucher numea „Statele Unite ale Europei“. Steagul semăna cu cel al SUA. Pe 23 august 1949, proiectul franţuzoaicei Camille Manne înfăţişa un drapel în care să fie reprezentate „toate vechile naţiuni europene într-un organism comun“, steagul urmând să reprezinte, prin cele şase culori, „sinteza diferitelor drapele ale naţiunilor europene“, prezente şi viitoare. Printre acestea, este menţionată şi România, care este astfel inclusă pentru prima oară în Consiliul Europei, fie şi numai teoretic.
Alte propuneri: un E de culoare verde pe un fundal alb, 8 cercuri argintii pe un fundal albastru (respins deoarece cercurile semănau cu zerouri), o stea galbenă pe fundal albastru (respins fiindcă semăna cu cel al Republicii Congo).
Turcia voia şi o semilună
Diplomatul spaniol Salvador de Madariaga este cel care a aşezat România în UE pentru a doua oară. În decembrie 1951, a venit cu ideea unui steag asemănător cu cel de azi: pe fundal albastru, fiecare capitală a Europei, inclusiv Bucureştiul, era reprezentată de o bulină aurie, plasată exact în locul pe care l-ar fi ocupat pe hartă. Steagul-hartă nu avea desenate frontiere, motiv pentru care a început să circule gluma că e o singură ţară, foarte mare, posibil URSS.
Un an mai târziu, cel ce avea să fie recunoscut drept părintele drapelului UE, Arsene Heitz, a venit cu primul lui desen: un steag verde, cu colţuri, similar celui adoptat de Papa Leon al III-lea. Peste puţin timp, a desenat o cruce roşie pe fond verde. În acelaşi an, 1952, a avut, de fapt, cinci propuneri, trei dintre ele prefigurând modelul consacrat. Stelele aurii, în număr de 15, erau dispuse în două cercuri concentrice, însă într-un colţ, figura fie steagul Franţei, fie al Marii Britanii, fie al Turciei, ţară care de câteva ori se opusese drapelelor anterioare cu tentă creştină şi care voia adăugarea unei semiluni. Înainte de a ajunge la forma finală, Heitz a încercat şi o roză a vânturilor în roşu şi albastru şi o stea galbenă în cerc roşu.
Arsene Heitz, autorul drapelului UE
Prolificul Heitz a venit cu alte 20 de propuneri în anul 1955. Versiunea aleasă a fost cea pe care o ştim, însă în mijloc era o a 13-a stea, mai mare. La 24 aprilie 1955, deputaţii au respins steagul lui Salvador de Madariaga, preferându-l pe cel cu 12 stele în cinci colţuri, dar fără cea din mijloc, adoptat oficial în 8 decembrie 1959 ca drapel al Consiliului Europei, din peste 100 de propuneri înregistrate de-a lungul timpului.
„Iar pe capul ei, o coroană de douăsprezece stele“
Pe parcursul anilor, Consiliul Europei a încurajat proaspetele instituţii europene să adopte, la rândul lor, acest drapel, astfel că există în prezent zeci de versiuni ale design-ului de bază, adaptate logo-ului fiecărei instituţii europene. Cât despre simbolistică, albastrul reprezintă pacea, iar cercul de stele uniunea statelor componente. Indiferent de numărul acestora, pe steag rămân doar 12 steluţe. Acestea sunt plasate vertical, exact ca orele pe cadranul unui ceas şi trebuie să fie identice şi la distanţe egale, pentru a simboliza egalitatea dintre toate statele europene. Mulţi s-au întrebat de ce 12? De la numărul zodiilor, de la numărul lunilor anului sau numărul gradaţiilor de pe cadranul ceasului, cei 12 cezari menţionaţi de istoricul Suetonius, cele 12 table ale Legii romane?
Iniţial, propunerea lui Heitz conţinea 15 stele, fiindcă în 1953, Consiliul Europei avea 15 state membre. Însă 12 a fost considerat „simbol al perfecţiunii şi plenitudinii“, fără conotaţii politice, „respectând şi criteriul laicităţii“, după cum se precizează pe site-ul UE, oficialii preferând să nu recunoască vreun înţeles creştin în acest drapel. Însă autorul proiectului a declarat că s-a inspirat din cultul sfintei Fecioare Maria.
Arsene Heitz a recunoscut că, de fapt, Cartea Apocalipsei (unde haloul de 12 stele al Fecioarei Maria a fost menţionat prima dată) l-a ajutat să se inspire în realizarea steagului.
„Un mare semn s-a arătat pe cer, o femeie îmbrăcată în Soare, şi cu Luna la picioarele ei, iar pe capul ei, o coroană de douăsprezece stele“, este precizat în textul sacru. A fost uşor să se descopere această legătură, atâta timp cât chiar ziua adoptării drapelului a fost legată de Fecioara Maria. Pe 8 decembrie, ziua aprobării drapelului, catolicii sărbătoresc Imaculata Concepţie a Binecuvântatei Fecioare Maria, sărbătoare decretată în 1854 de Papa Pius al IX-lea. În plus, albastrul din drapel a fost asociat cu culoarea cerului, iar în cele mai multe picturi, Maria apare cu o mantie albastră, simbol al lucrării Duhului Sfânt.
Paul M.G. Levy este considerat co-autor al drapelului UE
Apariţia Mariei cu nimb de 12 stele
Papa Ioan Paul al II-lea spunea în octombrie 2004: „Cu toate că din Constituţia UE lipseşte orice referire la rădăcinile creştine care stau la baza culturii tuturor naţiunilor UE de astăzi, eu sunt sigur că valorile Evangheliei vor inspira în continuare eforturile acelor oameni care sunt răspunzători de imaginea UE. Şi sper ca Europa să păstreze această moştenire spirituală ca bază a unităţii ei“.
În iconografia catolică, Fecioara Maria are un nimb format din 12 stele pe ceea ce se numeşte „Medalia Miraculoasă“. Aceasta a fost realizată după apariţia sfintei în iulie şi noiembrie 1830. Se spune că Maica Domnului s-a arătat unei călugăriţe din Mănăstirea Fiicelor Carităţii din Paris. Într-o noapte, Ecaterina Labouré a auzit glasul îngerului său păzitor care o chema în capelă. Aici, i s-a arătat Fecioara Maria, înconjurată de lumină. Apariţia a durat aproape două ore. În noiembrie 1830, a apărut din nou, într-un oval de lumină. Fecioara stătea în picioare pe un glob pamântesc, zdrobind şarpele încolăcit pe glob. În mâini ţinea o sferă aurită. Ea i-a spus Ecaterinei: „În acest glob stă întreaga lume“. În partea superioară a ovalului care o încadra, a apărut o inscripţie: „O, Marie, concepută fără păcat, roagă-te pentru noi care alergăm la tine“. Maria purta pe cap 12 stele strălucitoare, exact ca în viziunea Sfântului Ioan descrisă în Apocalips. Ecaterina a auzit o voce: „Vreau să se bată o medalie aşa cum ai văzut această imagine. Persoanele care o vor purta cu încredere, vor primi haruri deosebite!“.
După doi ani, au apărut primele medalii. Treptat, din Franţa, s-au răspândit în toată lumea. Se spune că şi azi, medalia e la fel de puternică, prin aceasta, s-au produs multe vindecări şi convertiri. Pe medalie sunt gravate cuvintele auzite de călugăriţă: „O Marie, concepută fără de păcatul strămoşesc, roagă-te pentru noi care alergăm la tine“.
Francezul Robert Poucher propunea un steag pentru Statele Unite ale Europei
„Corona stellarum duodecim”
Medalia Miraculoasă este hramul mai multor biserici şi mănăstiri catolice, însă cea care este legată direct de miracol este Mănăstirea surorilor „Sfântului Vincentiu de Paul“ de pe strada du Bac din Paris, acolo unde s-a produs viziunea. De această mănăstire este legat şi destinul Monseniorului Ghika, românul beatificat în anul 2013 de Papa Francisc. El a fondat un spital gratuit pentru toţi românii, astăzi Institutul de endocrinologie „C.I. Parhon“, şi a introdus în România, la Bucureşti, ordinul acestei mănăstiri. După ce a fost hirotonit preot catolic la Paris, a ţinut prima Liturghie chiar în Capela Medaliei Miraculoase. Că drapelul european este creştin o dovedesc şi declaraţiile oamenilor politici.
În decembrie 2009, europarlamentarul polonez Miroslaw Piotrowski a făcut o nouă legătură între creştinism şi drapelul UE. El a observat că fondatorii Uniunii au fost creştin-democraţi: Konrad Adenauer, Alcide De Gasperi, Robert Schuman şi Jean Monnet. De altfel, pentru Robert Schuman, primul preşedinte al Parlamentului European, există un proces de beatificare aflat în desfăşurare. „Vă reamintesc că drapelul adoptat de Uniunea Europeană se referă la cele 12 stele de deasupra capului Sfintei Fecioare Maria – Revelaţia Sfântului Ioan, capitolul 12:1“, a mai spus Piotrowski. Şi fostul secretar general al Consiliului Europei, Leon Marchal, i-a susţinut punctul de vedere: „Este vorba despre «corona stellarum duodecim» (coroana din 12 stele) a Femeii din Apocalipsă“.
Deşi nu este membru UE, toate monedele euro emise de statul Vatican, indiferent de valoarea lor, poartă pe una din feţe chipul Papei Ioan Paul al II-lea, înconjurat de 12 stele. Papa Pius al XII-lea o numea pe Fecioara Maria „mama naţiunilor“, iar dacă drapelul Europei stă sub patronajul Ei, atunci nu putem fi decât binecuvântaţi.
Una din propunerile pentru steag rămasă în arhiva UE
Părintele drapelului UE, un om cu o singură poză
Există multe alte poveşti despre steagul UE. Una dintre ele vorbeşte despre un european stabilit în Asia care, de câte ori privea steaua Venus, se gândea la casa lui din Europa. Aşa ar fi apărut prima stea pe o propunere de drapel. Dar cea mai mare enigmă rămâne Arsene Heitz (1908-1989), modestul funcţionar la Consiliul Europei, autorul drapelului. Se ştie doar că era curier şi nu avea mai deloc talent la desen, ceea ce se şi poate observa din schiţele lui. Probabil a fost şi el mânat de o inspiraţie divină când a creat steagul. Într-un interviu acordat revistei franceze Lourdes, în iulie 2004, el a spus că a creat „brand-ul european“ inspirat de versete ale Apocalipsei şi Medalia Miraculoasă.
Originar din Strasbourg, Heitz a intrat în competiţia lansată de Consiliul Europei cu peste 20 de modele de drapel. Până la forma finală, a muncit cinci ani. De ce aşa de mult pentru o reprezentare atât de simplă s-au întrebat mulţi. Şi cum de a câştigat tocmai desenul lui simplu? Se vorbeşte că atu-ul lui Heitz era Paul M.G. Levy, directorul de atunci al Serviciului de Presă al Consiliului Europei, cu care era bun prieten. Se spune despre acest baron evreu din Belgia că ar fi jurat că se converteşte la creştinism dacă scapă cu viaţă din război. Ceea ce s-a şi întâmplat. El ar fi fost fascinat de o statuie a Fecioarei Maria care avea deasupra capului coroana respectivă. Levy a spus mai târziu că totul e doar o legendă, de fapt, a aflat despre coroana din Cartea Apocalipsei mult după ce a fost ales steagul câştigător.
Tot o legendă pare să fie însuşi Heitz, despre care se scria prin ziare că, în ciuda faimei sale, nu se ştie unde locuieşte. Misterul e întărit şi de faptul că nu s-a publicat decât o singură poză cu Heitz, şi aceea pe cartea poştală care aniversa împlinirea a 20 de ani de la adoptarea steagului UE. În aprilie 2004, acest steag a ajuns în cosmos, purtat de astronautul André Kuipers, la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale.
A 20-a aniversare a drapelului Europei
Ziua Schuman
La 9 mai este celebrat şi Robert Schuman, în memoria declaraţiei istorice a acestui ministru de Externe francez. Declarația lui de la 9 mai 1950 este un fel de act de naștere a Uniunii Europene. Practic, Schuman a propus unirea industriilor de oţel şi cărbune ale Franţei şi Germaniei de Vest în Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului. El a rostit atunci propunerea realizării „unei solidarităţi de facto“ prin punerea bazelor concrete ale „unei federaţii europene indispensabile pentru menţinerea păcii“. Germania şi-a dat acordul de a deveni partenerul Franţei. La ora 16,00, în aceeaşi zi de 9 mai 1950, în Salonul Orologiului din Quai d’Orsay, Robert Schuman citea proclamaţia care prin îndrăzneala ei avea să schimbe destinul Europei.
Franţa şi Germania decideau să pună în comun rezervele de cărbune şi oţel şi invitau toate ţările europene interesate să li se alăture. Printre fondatori s-au numărat şi Belgia, Italia, Luxemburg şi Ţările de Jos. Pentru unii, planul Schuman era utopia unui „aventurier politic“, pentru alţii un vis nebunesc. Astăzi însă este o realitate pe care o trăiesc 27 de state. Printre care și România, care a devenit membră UE în 2007.
9 mai este Ziua Europei
Cert este că acea primă formaţiune a UE şi-a îndeplinit obiectivul: s-a pus capăt războaielor dintre naţiunile europene. Data de 9 mai a fost aleasă drept Ziua Europei de către Consiliul European de la Milano, din 1985. Iar Parlamentul European a recunoscut oficial în 2008 ziua de 9 mai ca sărbătoare oficială. Această zi este celebrată în diferite forme în majoritatea statelor membre ale UE, dar şi în Turcia, prin acţiuni şi festivităţi menite să apropie UE de cetăţenii ei, dar şi pe cetăţenii uniunii între ei.
Noul steag n-a fost aprobat
În 2002, preşedintele Comisiei Europene de atunci Romano Prodi a lansat ideea reinventării simbolurilor Uniunii Europene. Modelul propus atunci de arhitectul olandez Rem Koolhaas, semăna cu un cod de bare şi era format din culorile drapelelor din cele 15 state membre.
Ideea e fost respinsă, dar modelul a fost folosit în 2006 ca logo al preşedinţiei austriece a UE. Spre deosebire de steagul clasic cu 12 stele, steagul danezului se schimba la aderarea fiecărei noi ţări. Tot din Olanda, Fundaţia Den Haag a organizat în 2010 un concurs de drapele ale UE. S-au primit peste 1.400 de modele din 63 de ţări, inclusiv România, de unde au fost trimise 10 propuneri din partea a 7 autori. Un juriu internaţional a selectat 12 desene, care au fi expuse prin capitalele Europei. Steagul UE a rămas însă același.
Uniunea Europeană
Uniunea Europeană este o uniune economică şi politică, dezvoltată în Europa începând cu anul 1949. Astăzi este compusă din 27 state: Olanda, Irlanda, Belgia, Bulgaria, Germania, Grecia, Spania, Italia, Finlanda, Austria, Cipru, Lituania, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Luxemburg, Ungaria, Malta, Austria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Croaţia, Danemarca, Suedia şi Slovacia. Originile Uniunii Europene se trag din Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) şi Comunitatea Economică Europeană (CEE). În anii următori Uniunea Europeană s-a lărgit prin aderarea unor noi state membre. Sub actuala denumire, Uniunea Europeană a fost înfiinţată în 1993 prin tratatul de la Maastricht.
Instituțiile UE
Uniunea funcţionează printr-un sistem de instituţii supranaţionale independente şi interguvernamentale care iau decizii prin negociere între statele membre. Cele mai importante instituţii ale UE sunt Comisia Europeană, Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene, Curtea Europeană de Justiţie şi Banca Centrală Europeană.
Parlamentul European este ales la fiecare 5 ani de către cetăţenii europeni. Politicile UE sprijină şi garantează libera mişcare a persoanelor, bunurilor, serviciilor şi a capitalului şi are politici comune în domeniul comerţului, agriculturii, pescuitului şi al dezvoltării regionale. A fost înfiinţată şi o uniune monetară, Zona Euro. Deocamdată, doar 20 de state din UE au adoptat euro ca monedă unică. Începînd cu 1 decembrie 2009, Uniunea Europeană are personalitate juridică internaţională şi poate încheia tratate. În 2012 i-a fost decernat Premiul Nobel pentru Pace, pentru contribuţia de peste şase decenii la progresul păcii şi reconcilierii, democraţiei şi drepturilor omului în Europa.
Articolul 9 mai – Ziua Europei: Cum s-a născut steagul Uniunii Europene apare prima dată în Monitorul Expres – Stiri Brasov.
Citeste mai mult