Ziua Sfântului Gheorghe cheamă vremea caldă. Se spune că astăzi, San-George ia cheile de la Sâmedru, cel căruia îi place doar anotimpul rece, pentru a deschide drumul naturii spre viaţă
Biserica Ortodoxă îl prăznuieşte astăzi pe Sfântul Mucenic Gheorghe, patronul spiritual al armatei. Ca şi Sfântul Arhanghel Mihail, el era originar din provincia Capadocia din Asia Mică, actualul teritoriu al Turciei. Sfântul Mucenic Gheorghe a fost soldat în armata romană şi a avut o carieră strălucită. A fost unul dintre cei mai iluştri oameni de arme ai timpului său. Având o educaţie aleasă, a ajuns tribun şi a fost numit comandant al armatei imperiale.
Viaţa tribunului Gheorghe a luat însă o întorsătură neaşteptată când împăratul Diocleţian a aflat că este creştin şi âl mărturiseşte pe Hristos. Împăratul a poruncit atunci ca nesupusul Gheorghe să fie torturat, pentru a fi dat exemplu în faţa ostaşilor. Sfântul ieşea însă nevătămat din toate torturile într-un chip miraculos. La data de 23 aprilie, din ordinul împăratului, Sfântul Gheorghe a fost decapitat în provincia Nicomidia. Sfântul Gheorghe a săvârşit minuni atât în timpul vieţii, cât şi după moarte.
Omorârea balaurului
În credinţa populară, Sf. Gheorghe este asociat cel mai adesea cu omorârea balaurului. Cea mai cunoscută este însă o legendă din secolul XII care vorbeşte despre uciderea unui balaur. Minunea s-a petrecut aproape de Palestina, în părţile Sirofiniciei lângă cetatea Viritului, peste marea cea mare a Siriei, nu departe de cetatea Lida, spre muntele Libanului. Se spune că un şarpe cu dimensiuni uriaşe îi ucidea pe locuitorii cetăţii, care se aventurau să treacă prin zonele izolate.
Împăratul păgân a fost sfătuit să-i aducă ofrandă ,,balaurului“ câte un copil. Împăratul a început chiar cu fiica sa, dar Dumnezeu, văzând gestul grept al împăratului, i l-a trimis în ajutor pe Sfântul Gheorghe îmbrăcat în ostaş, călare pe un cal. În unele icoane timpurii, fata împăratului este înfăţişată în gura balaurului, în timp ce un viteaz cu o suliţă se luptă cu monstrul.
După ce a străpuns balaurul cu suliţa, tânărul ostaş a dus-o pe prinţesă la palatul tatălui ei. Împăratul i-a oferit vizeazului mâna prinţesei şi jumătate din împărăţie. Oşteanul a refuzat însă, spunând că mai are multe alte lucruri de îndeplinit în lupta sa pentru apărarea Bisericii lui Hristos şi ajutorul săracilor. Apoi le-a spus oamenilor că numele lui este Gheorghe şi a plecat.
San-George aduce primăvara
În tradiţia populară sărbătoarea Sfântului Gheorghe mai este cunoscută şi sub numele de San-George. În calendarul popular, San-George este considerat a fi un zeu al vegetaţiei, protector al naturii înverzite, al vitelor şi al oilor.
În calendarul popular se spune că Sfântul Gheorghe este unul din cei doi stâlpi ai anotimpurilor, alături de Sfântul Dumitru – Sâmedru, care separă anotimpul cald de cel rece. Se spune că atunci când se aud primele broaşte cântand, San-George ia cheile de la Samedru pentru a deschide drumul naturii spre viaţă, el fiind considerat Cap mare de primavară, înverzitorul întregii naturi, semănătorul tuturor culturilor şi închizătorul anotimpului friguros. Toamna, Sâmedru, care nu iubeşte pomii inverziţi, primeşte cheia de la San-George pentru a slobozi vremea rece. De aceea, e bine ca astăzi să punem la ferestre şi uşi ramuri de salcie.
Frunze verzi, împotriva strigoilor
În trecut, sărbătoarea Sf. Gheorghe era cinstită cu mult fast şi ţinea trei zile. Şi multe din obiceiuri legate de această zi au fost abandonate în timp, deşi sunt zone care mai păstrează tradiţiile de odinioară.
De pildă, în comuna Poiana Mărului, dar şi în alte sate transilvane, în ajun de Sfântul Gheorghe se pun în poartă frunze verzi de fag sau mesteacăn. Se spune că este noaptea în care hoinăresc strigoii, iar frunzele feresc sătenii de stricăciunile lor. Tot împotriva strigoilor se obişnuia a se pune lângă poarta casei şi la intrarea în grajd o grapă, aşezată cu dinţii în sus şi cu un brăcinar de fecior cast petrecut printre ei.
Un alt obicei care se păstrează, mai mult în satele Moldovei, este împodobirea doniţelor de muls vacile cu multă verdeaţă şi flori de primăvară. Doniţele, pline cu apă şi astfel „gătite“, se puneau în tinda casei, după uşa de la intrare. În dimineaţa zilei de San-George, apa şi verdeaţa tocată sunt turnate în hrana vacilor, ca să le sporească laptele şi să fie protejate de toate relele.
Tot în această zi se prepară şi „unsoarea oilor“, un medicament obţinut din plante şi grăsimi animale, unguent ce se aplică pe ugerul oilor pentru a le apăra, astfel, de boli pe tot parcursul verii. Nimeni nu are voie să doarmă în aceasta zi, deoarece se crede care va aţipi va fi somnoros întregul an. Se mai spune că în această zi e bine să fii pişcat de urzică.
Fetele îşi caută ursitul, iar flăcăii puterea
Se mai spune că de Sf. Gheorghe fetele credeau că-şi pot afla ursitul şi norocul. În dimineaţa zilei de 23 aprilie, fetele puneau în mijlocul drumului brazde verzi, împodobite cu coroniţe, pentru a observa, pe furiş, care fecior va calca peste ele.
Dacă cel drag nu călca pe flori, era semn că în acel an nu se vor căsători. Coroniţele erau păstrate peste an, pentru a fi folosite ca remediu în boli sau pentru a se face cu ele farmece de dragoste. În aceasta zi fetele mai obişnuiau să semene usturoi, pe care-l păstrau până în anul viitor. Mâncând acest usturoi, ele credeau ca vor fi înzestrate cu toate virţutile şi că se vor căsători în cel mai scurt timp.
În alte zone, fetele mergeau pe furiş în pădure, înainte de a se scutura roua, pentru a culege mătrăgună. O aduceau acasă şi o puneau în pod sau la streaşină, cu credinţa că asta le va aduce peţitori bogaţi. Flăcăii, pentru a nu rămâne mai prejos decât fetele, căutau, în dimineaţa zilei de 23 aprilie, iarba fiarelor, planta miraculoasă ce putea să sfarâme lacătele şi lanţurile sau putea să le confere lor puteri miraculoase.
Azi poţi alunga orice vrajă din casa ta
-Dacă înainte de Sf. Gheorghe prinzi un şarpe, îi tai capul, apoi îl porţi la pălărie sau basma.
– Se spune că în ziua de Sf. Gheorghe ard comorile în păduri sau pe dealuri şi cine le vede noaptea luminând, ziua le poate găsi
– Pentru a fi apăraţi de rele, oamenii se cântaresc azi, ca să fie sprinteni tot anul
-Dacă stropeşti cu apă neîncepută luată dis de dimineaţă din fântână, apoi cu agheasmă, alungi orice vrajă din casa ta.
-Oamenii se încing azi cu ramuri verzi ca să nu îi doară mijlocul
Articolul Ziua Sfântului Gheorghe cheamă vremea caldă apare prima dată în Monitorul Expres – Stiri Brasov.
Citeste mai mult
