Dacă mă întrebați ce-mi place mie mai mult și mai mult la Nicușor, cu sinceritate v-aș răspunde: zâmbetul. Chiar dacă nu e unul feciorelnic, nu aduce cu cel al lui Clark Gable (în filmul Pe aripile vântului) și nici nu e mortal ca al lui Florin Piersic. Poate unde îi lipsește mustața, zâmbetul său este unul sincer, fără grimase, natural și de povestit nepoților peste ani. E ca și cum ar face reclamă la o pastă de dinți. Nu contează la care.
Și zâmbetul ăsta îți dă siguranță, liniște și încredere în tot ce spune. Simți că, deși au trecut doar două săptămâni de când a ajuns președinte, România e pe drumul cel bun. De exemplu, întrebat fiind dacă l-a felicitat pe noul președinte al Poloniei, a recunoscut, zâmbind, că n-a făcut-o, precizând doar că: „L-am felicitat pe domnul Duda (actualul președinte) care e din același partid.” La prima vedere ai zice că nu se face să nu faci una ca asta că, vorba aia, de acum încolo o să vorbească între dânșii de la egal, la egal.
Mai târziu, la un pahar cu șampanie, avea să-și explice gestul unuia dintre consilierii săi: „Maitre, cum să-l felicit pe Nawrocki, cât timp eu i-am făcut galerie contracandidatului său, Trzaskowski? Omul ăsta m-a omenit după mitingul la care am fost invitat, ba la plecare mi-a pus și câteva sandvișuri, că mi-a zis: «Să ai pe drum Nicușoare, că poate ți se face foame și de ce să te duci să dai banii pe mâncarea din aeroport, care e și scumpă, e și de proastă calitate». Așa mi-o zis. Și atunci cum să-l fi felicitat pe Nawrocki ăsta? Nu mi-ar fi bătut obrazul prietenul meu?”
Într-un fel, Nicușor a fentat subtil și zâmbitor protocolul diplomatic, animat de un cumul de resentimente de natură personală. În schimb, felicitarea a venit de la un alt român. Nu, nu vă gândiți la Jorjel și nici la Călin, File din poveste. E vorba de un bănățean neaoș, un reșițean cu rădăcini în Megica: Bogdan Gaiță. Un mesaj transmis nu pe căi diplomatice, ci direct de pe pagina de Facebook, la apus de soare: „Felicitări, Karol Nawrocki, patriotul polonez, prieten al lui George Simion și al României, este noul președinte al Poloniei!”Ce spuneți? Un mesaj simplu, dar solid, bine ticluit, cu trimitere precisă și…concisă. Cine s-ar fi gândit că Bogdan al nostru și-ar permite să vorbească la per tu cu Nawrocki? Nici măcar prietenii lui din galeria lu’ Metalu’ nu și-ar fi închipuit una ca asta. Mulți l-au luat luat peste picior, sfătuindu-l să-și vadă de meseria lui de dentist și să-și bea liniștit cafeaua cu lapte la Casa cu Tei că politica nu e pentru el.
Dar dânsul nu s-a lăsat și uite unde a ajuns. Să-i trimită mesaj de felicitare președintelui Poloniei. Hai, dacă le-ar fi trimis mesaje președintelui Colegilor Medicilor sau lui Cristi Bobar de la Metalu’, aș mai fi înțeles, dar așa. Bravo, bă, Bogdane. Ești tare, frate. I-ai făcut invidioși pe colegii tăi de partid, pe cei din Consiliul local, pe Nelu Tăiețelu, ba chiar și pe Nicușor cel cu zâmbetul șarmant, de prim președinte independent din istoria României. Ceea ce ai făcut tu, e o încă o dovadă (a câta oare?) că viitor de aur AUR are!
Citeste mai mult