Escrocheriile prin telefon și internet se diversifică. Polițiștii avertizează: nu oferiți date bancare și nu faceți transferuri la cererea unor necunoscuți.
În ultima perioadă, tot mai mulți oameni își pierd economiile de-o viață după ce cad victime unor scheme de fraudă din ce în ce mai sofisticate, bazate pe manipulare, presiune psihologică și exploatarea încrederii.
Tentativele de fraudă prin telefon și internet sunt în continuă extindere și diversificare. De la mesaje care anunță câștigarea unui concurs sau notificări false de la firme de curierat, care direcționează victimele către linkuri frauduloase, până la site-uri clonate sau videoclipuri cu persoane publice care „promovează” investiții false, metodele folosite de infractori devin tot mai greu de recunoscut.
O altă schemă frecvent întâlnită este cea în care infractorii se prezintă drept polițiști, angajați ai băncilor sau ai unor instituții publice, convingând victimele să ofere coduri SMS, parole, date bancare sau să efectueze transferuri și achiziții pentru a „bloca probe”, „securiza conturi” sau „rezolva probleme urgente”.
Scopul acestor practici este sustragerea banilor, furtul de identitate sau utilizarea datelor personale pentru contractarea de credite frauduloase.
Exemple concrete din Craiova
Un bărbat de 55 de ani, din Craiova, a fost indus în eroare de persoane care s-au dat drept angajați ANAF și ai unei unități bancare, fiind convins că trebuie să își „regularizeze” sumele din contul societății pe care o administrează. În urma transferurilor efectuate, acesta a pierdut 330.000 de lei.
Un alt bărbat, de 59 de ani, tot din Craiova, a fost păcălit de falși angajați bancari că există probleme cu conturile sale și că banii trebuie mutați în „conturi securizate”. Acesta a cumpărat criptomonede în valoare de 175.000 de lei, pe care le-a transferat în portofele virtuale controlate de infractori.
Recomandări esențiale pentru protecția cetățenilor
Autoritățile recomandă prudență maximă și transmit o serie de măsuri clare de prevenire:
Nu furnizați coduri SMS (OTP), parole, PIN-uri sau datele cardului la telefon. Nicio instituție oficială nu solicită astfel de informații.
Închideți imediat apelul și contactați instituția direct, folosind numerele oficiale.
Nu instalați aplicații la cererea unor persoane necunoscute.
Nu efectuați transferuri de bani, nu cumpărați vouchere sau carduri preplătite la indicația telefonică a unui „reprezentant”.
Fiți atenți la apelurile insistente, cu ton amenințător sau care cer acțiuni imediate.
Activați autentificarea în doi pași (2FA) prin aplicații de tip Authenticator.
Folosiți parole puternice, diferite pentru fiecare cont.
Nu publicați online date personale sau fotografii ale documentelor.
Activați notificările pentru tranzacțiile bancare.
Actualizați constant sistemul de operare și aplicațiile.
Evitați accesarea linkurilor din SMS-uri sau e-mailuri suspecte.
Folosiți soluții antivirus și blocarea apelurilor necunoscute.
Setați limite de tranzacție în aplicațiile bancare.
Verificați regulat soldul și istoricul contului.
Contactați imediat banca dacă observați tranzacții suspecte.
Nu acceptați transferuri către conturi „de siguranță” sau „verificare”.
Dacă ați fost victima unei înșelăciuni, sesizați rapid instituțiile abilitate, deoarece reacția promptă poate ajuta decisiv ancheta.
Citește și: Megastructura construită pentru eternitate: Jetavanaramaya, colosul de cărămidă al lumii antice
Citeste mai mult