Super-gripa K, tulpina de virus gripal cea mai răspândită în acest sezon în Europa, a ajuns și în România. E contagioasă și are nouă tulpină „mutantă”, care face ca și persoanele vaccinate să se poată îmbolnăvi de gripă, explică medicul de familie Sandra Alexiu și medicul infecționist Adrian Marinescu, managerul Institutului „Matei Balș” din București, potrivit hotnews.ro.
Numărul de îmbolnăviri de gripă în ultima săptămână în care datele au fost centralizate este de aproape 4 ori mai mare decât media ultimelor 5 sezoane, arată statistica Institutului Național de Sănătate Publică.
10.570 de cazuri de gripă clinică s-au înregistrat la nivel național în săptămâna 29 decembrie 2025 – 4 ianuarie, cea mai recentă perioadă centralizată de Institutul Național de Sănătate Publică.
Numărul conține doar pacienții care merg la spital și la medic în general. El, în realitate, este mult mai mare. Asta pentru că, spun medicii, nu oricine trebuie să meargă la spital. Numărul este în scădere față de săptămâna anterioară (12.630 de cazuri), dar specialiștii INSP vorbesc despre o „subraportare în contextul sărbătorilor de iarnă”. Vorbim însă, conform INSP, de 3,8 ori mai mult faţă de media ultimelor cinci sezoane (2.778). Și e mai mult decât dublu, de 2,2 ori mai mult, faţă de aceeaşi săptămână a sezonului precedent (4.694).
În aceeaşi săptămână, INSP a anunțat și 8 decese la persoane care sufereau de gripă. În total, de la debutul acestui sezon rece, s-au înregistrat 11 decese.
Creștere evidentă a numărului de pacienți care ajung la Institutul „Matei Balș”
Managerul Institutului „Matei Balș” din București, medicul infecționist Adrian Marinescu, spune că „suntem în plin sezon de gripă, într-un punct de maximă intensitate, care e de câteva săptămâni încoace”.
Medicul infecționist vorbește despre o creștere evidentă a numărului de pacienți care ajung la Institutul „Matei Balș”, în raport cu o lună obișnuită. „Și, cu siguranță, acest lucru este valabil la nivelul tuturor spitalelor de boli infecțioase și de pediatrie din România”. În fiecare zi, spune dr. Marinescu, „avem cel puțin 100 de prezentări cu infecții respiratorii acute, cele mai multe fiind legate de gripă”.
„Super gripa K“ este o tulpină a gripei A
Nu toate cazurile sunt grave, dar sunt și pacienți care au nevoie de monitorizare și rămân internați, pentru că au factori de risc, pentru că au o anumită vârstă sau sunt copii mici.
„Și atunci, e nevoie și de un număr destul de mare de paturi, pentru internări. Ceea ce înseamnă că, în mod dinamic, trebuie să facem externările și să avem în fiecare zi posibilitatea de a interna chiar și 40 de pacienți. Nu e deloc simplu, dar încercăm să ne organizăm”, explică medicul pentru publicul HotNews.
Cei mai mulți dintre pacienți sunt diagnosticați cu varianta K a virusului gripal, care în Europa a primit denumirea de „super gripa K”. Este o tulpină a gripei A, iar prezența sa în România a fost confirmată prin secvențiere în laboratorul de genetică al Institutului „Matei Balș”.
Simptome similare cu ale gripei „clasice”, însă pot fi foarte severe
Simptomele provocate de gripa K sunt similare celor ale gripei „clasice”, explică medicul infecționist Adrian Marinescu. „Într-o infecție virală, mai ales dacă vorbim despre gripă, avem o paletă largă de simptome. Nu sunt doar cele respiratorii, pot fi și digestive. Sunt mulți copii care au, la debut, doar simptomatologie digestivă.”
Medicul de familie Sandra Alexiu confirmă că simptomele gripei K nu sunf diferite, însă pot fi foarte severe: „E dramatic pentru că sunt oameni care fac febră 39.6. Și mai ales adulții suportă mai greu. Copiii îndură mai ușor febra mai înaltă și se pare că îi ajută și sistemul lor imunitar”.
Medicul de familie Sandra Alexiu confirmă că simptomele gripei K nu sunf diferite, însă pot fi foarte severe: „E dramatic pentru că sunt oameni care fac febră 39.6. Și mai ales adulții suportă mai greu. Copiii îndură mai ușor febra mai înaltă și se pare că îi ajută și sistemul lor imunitar”.
”În schimb, adulții care fac febră foarte mare, care au dureri de cap și dureri musculare – pentru că, în gripă, febra se însoțește de dureri musculare, de senzația aceea de călcat de tren – pot suporta mai greu decât un copil”.
Sandra Alexiu amintește că, în cazul gripei, afectarea stării de sănătate este generală, cu „febră mare, dureri musculare, dureri mari de cap, eventual cu dureri de gât și tuse seacă. Efectiv, omul este pus în pat. Nu avem doar nas înfundat, curge nasul un pic și tușim, cum poate fi o viroză de sezon”.
Nu este neobișnuit ca simptomele să persiste o perioadă mai lungă
În plus, nu este neobișnuit ca simptomele să persiste o perioadă mai lungă, explică medicul infecționist Adrian Marinescu: „Știm clar că gripa nu e o simplă răceală, e o boală care te pune la pat. Durează, în general, ca episod acut, o săptămână, dar poate să dureze și mai mult. Uneori, simptomatologia, spre exemplu tusea, poate persista și după această perioadă. Lumea crede că este tot episodul acut. Poate fi vorba despre un simptom care rămâne ca evoluție prelungită, dar nu înseamnă că am febră înaltă sau că am un risc prelungit de a face complicații”.
„Faptul de a avea astenie fizică sau tuse o perioadă mai lungă – tusea poate ține și săptămâni – înseamnă că am ceva restant după un episod viral acut. Și nu este un lucru neobișnuit”, mai spune managerul Institutului „Matei Balș”.
Pacientul ar trebui să ia legătura, în primul rând, cu medicul de familie
Multe persoane nu știu ce să facă atunci când febra crește și apar simptome severe, în special atunci când este vorba despre copii: să meargă la medic sau să ramână să se trateze acasă?
„Oamenii ar trebui, în primul rând, să aibă în casă un termometru cu care să își ia corect temperatura și un antitermic (Paracetamol) cu care să încerce să scadă febra”, spune medicul Sandra Alexiu.
Ea consideră că „prima reacție nu ar trebui să fie să te urci în mașină și să mergi la camera de gardă sau să chemi ambulanța. Nu e nevoie să se sară etape și să apeleze direct la serviciul de urgență. Asta nu rezolvă, ci supraaglomerează un sistem care nu funcționează foarte bine. Camera de gardă nu poate sa vadă de la politraume până la copii cu febră 37.2”.
În situații de urgență, de exemplu dacă are febră și nu știe ce să facă, pacientul ar trebui să ia legătura, în primul rând, cu medicul de familie, mai spune Sandra Alexiu: „Poți lua legătura cu un specialist care să îți explice cum să te descurci în clipa aceea fără să mergi direct la Urgență. Dacă medicul pune câteva întrebări și depistează semne de alarmă, el te va îndruma să mergi la camera de gardă sau în altă parte. Pentru copii, există, de exemplu, PEDITEL, un sistem de telemedicină pediatrică non-stop, gratuit.”
Citeşte şi: Gripa a provocat 11 decese de la venirea iernii
Citeste mai mult