Aseară a venit Moș Nicolae. Neschimbat de zeci, poate sute de ani: bătrân, obosit și, parcă mai mâhnit ca niciodată. A venit și a lăsat darurile în ghetuțele lustruite de copilașii care încă mai cred în spiritul acestui nene bătrân ce vestește Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos. E drept, nu la toți a venit cu sacul plin cu bomboane și jucării, dar asta e de când lumea: unii s-au născut mai norocoși, alții mai puțin.
Vreau să cred că bucuria a fost aceeași în fiecare casă de români care, înainte de culcare, s-au rugat să fie bine în țară în aceste vremuri tulburi. La fel s-au rugat în decembrie 1989, uniți, sub ploaia de gloanțe, în fața tancurilor și a teroriștilor invizibili. Atunci și-au câștigat libertatea, cu lacrimi de durere pentru cei morți nevinovați, dar și de fericire pentru cei care o viață întreagă visaseră la alimentări pline cu carne, pâine și banane. Unii au luat calea Occidentului imediat, de teamă să nu se întoarcă regimul și vremurile trăite în frig, întuneric și frică. Apoi, alții, și alții, și tot așa până când acolo, în afara hotarelor, s-a mai rotunjit încă o Românie. O Românie care așteaptă să treacă un an ca să se întoarcă acasă în concediu, să-și stâmpere dorul cu colindele lui Hrușcă, cu pâinea coaptă în țăstul bunicilor, cu sarmalele și cozonacii de la mama de acasă.
Anul acesta, România din afara hotarelor (pe care pe nedrept o numim Diaspora) așteaptă să-și voteze președintele. Și are de ales între un candidat-femeie, și un candidat-Tik Tok. Candidatul-femeie poate nu este nici pregătit și nici cel mai potrivit să ocupe o funcție atât de importantă în cele două Românii, însă aspirațiile sale urmează clar calea pe care am ales-o în decembrie 1989: spre lumea la care visasem o viață întreagă. Tik Tok ne propune să votăm un candidat care refuză să-și facă campanie în piețe, oboare, pe stradă. Un candidat ce evită dezbaterile publice, care au loc peste tot în lume în astfel de momente, se ferește de ziariști, comunică cu țara prin mesaje pe rețele de socializare, evită întâlnirile cu oamenii simpli.
Toate aceste ciudățenii și alte chestii desecretizate de instituțiile și serviciile ce se ocupă de securitatea țării, nu-l împiedică să se erijeze într-un arhanghel al neamului românesc. În Zorro al întunericului. În salvatorul nației române. Nu am nimic cu cei care îi acceptă teoriile aberante despre apă și nanocipuri. Și nici cu cei care cred că acest candidat-Tik Tok e întruchiparea lui Iisus, însă îi rog, și pe unii, și pe alții, să voteze duminică cu gândul la decembrie 1989 când toți românii erau uniți și nu dezbinați ca acum. Că votul de duminică dat candidatului-Tik Tok nu este unul îndreptat doar împotriva partidelor și clasei politice, ci și împotriva tinerilor care s-au jertfit în acel decembrie ’89 pentru ca astăzi să votăm liberi.
Citeste mai mult
