Nostalgia o întindere fără margini nu începe nicăieri nu se termină niciunde omul fără umbră umbra fără om o dată la un miliard de ani soarele se prăbușește ca un imens cazan de cărbuni înroșiți omul și umbra devin totuna nemărginirea se reînnoiește Anselmus, vara … 72 … Citește mai mult
Citeste mai mult