Modificările aduse sistemului de azil al Uniunii Europene au fost aprobate marţi de legiuitorii UE, deschizând calea pentru respingerea rapidă a cererilor de azil și posibila transferare a solicitanților de azil în țări cu care aceștia au puține sau chiar niciun fel de legături.
Această măsură subliniază creșterea sentimentului anti-imigrație în întreaga Uniune Europeană în ultimul deceniu, care a extins sprijinul popular pentru partidele de extremă dreapta, arată France24.
Textul, care necesită aprobarea formală finală din partea celor 27 de guverne membre ale UE, marchează o înăsprire drastică a politicii UE în materie de migrație, care a prins contur odată cu afluxul de peste un milion de refugiați și migranți în 2015-2016.
Măsura a stârnit critici severe din partea grupurilor umanitare
Măsura a stârnit critici severe din partea grupurilor umanitare, care au afirmat că ar putea duce la încălcări ale drepturilor omului și la diminuarea drepturilor de azil în temeiul convenției din 1951, care interzice returnarea solicitanților de azil în țări în care ar putea fi în pericol.
Parlamentul European a aprobat modificările aduse Regulamentului privind procedurile de azil pentru a introduce o listă de țări considerate „sigure” în care solicitanții de azil respinși ar putea fi returnați.
Lista include țări precum Egiptul și Tunisia, ale căror situații în materie de drepturile omului au fost supuse unei analize atente.
„Aceste măsuri reprezintă o renunțare la angajamentul UE de a proteja refugiații“
Conform noilor norme, țările UE pot respinge o cerere de azil dacă persoana respectivă ar fi putut beneficia de protecție într-o țară pe care blocul o consideră sigură. „Votul de astăzi înseamnă că persoanele care solicită azil în UE ar putea avea cererile respinse fără a fi examinate și ar putea fi trimise în țări cu care nu au nicio legătură și în care nu au pus niciodată piciorul”, a declarat Olivia Sundberg Diez, avocata UE pentru migrație și azil la Amnesty International.
„Aceste măsuri reprezintă o renunțare la angajamentul UE de a proteja refugiații și deschid calea pentru ca statele membre ale UE să încheie acorduri cu țări terțe pentru procesarea în afara teritoriului al cererilor de azil”, a declarat ea într-un comunicat.
Noile norme fac un pas înainte în direcția permiterii țărilor UE să înființeze „centre de returnare” în afara UE, similare celor înființate de Italia în Albania, deși normele specifice privind reglementările de returnare sunt încă în discuție în Parlament. Modificările decurg dintr-un set de norme și procese ale UE pentru gestionarea migrației, cunoscut sub numele de Pactul privind migrația, aprobat în 2023, dar care nu va fi implementat integral până în iunie 2026.
Retorica anti-imigrație a crescut în întreaga UE
Retorica anti-imigrație a crescut în întreaga UE de când peste un milion de persoane, în principal din Siria, au sosit prin Marea Mediterană în 2015. Acest sentiment a stimulat sprijinul public pentru partidele naționaliste de dreapta, împingând guvernele să adopte politici de imigrație din ce în ce mai restrictive, axate pe returnări. „Textul privind țările de origine sigure va pune sute de mii de oameni în situații de mare pericol. Țările terțe vor fi considerate sigure în ciuda unei situații extrem de îngrijorătoare în ceea ce privește drepturile omului”, a declarat deputata ecologistă franceză Melissa Camara.
Citește şi: Decizia CCR privind pensiile magistraților, sub semnul incertitudinii: concediu paternal, sesizare la CJUE și presiuni legate de fonduri europene
Citeste mai mult