Cel mai recent barometru al calității vieții în Timișoara arată că timișorenii sunt mai optimiști, dar nu neapărat mai mulțumiți.
Timișoara anului 2024 este un oraș în care optimismul pare să crească, dar nemulțumirile persistă. O arată rezultatele barometrului calității vieții, realizat de specialiștii de la Universitatea de Vest, în rândul timișorenilor. Cele mai mari frustrări sunt generate de aglomerație, trafic, lipsa locurilor de parcare și spitale. Toate acestea îi fac pe timișoreni să privească cu scepticism administrația locală.
Cel mai mare disconfort raportat de locuitori este legat de trafic. 36,2% dintre respondenți spun că sunt total nemulțumiți de cum se circulă prin oraș. La asta adaugă drumurile degradate (15,7%) și trotuarele neîngrijite (14,7%).
În Timișoara, cei mai mulți folosesc mașina personală pentru deplasare, 60,20%. Un procent mai ridicat decât cel înregistrat în 2023. În ce privește transportul în comun, aproape 50% îl folosesc; dintre aceștia, 16,7% sunt total nemulțumiți de respectarea programelor afișate.
„Rezolvarea acestei probleme majore ține de îmbunătățirea transportului public. Evident, trebuie să continuăm ce am început în acest domeniu, achizițiile de mijloace de transport noi. Pe lângă asta, e necesară și îmbunătățirea serviciilor, predictibilitatea transportului comun, curățenia și siguranța în mijloacele de transport.”, a declarat viceprimarul Paula Romocean.
Întrebați care ar fi primul domeniu de care s-ar ocupa dacă ar fi în locul primarului, timișorenii au răspuns: spitalele. 28,4% dintre respondenți consideră că sistemul de sănătate al orașului are nevoie urgentă de intervenție. Percepția este confirmată și de faptul că 13,7% se declară total nemulțumiți de spitalele și clinicile din oraș – cel mai ridicat procent de nemulțumire dintre toate serviciile publice analizate.
„Sănătatea începe să devină una dintre problemele tot mai evidente în Timișoara. Am observat că starea, nivelul de sănătate, percepția asupra propriei sănătăți începe să scadă. Pot fi mai multe motive: s-ar putea ca populația să îmbătrânească. În același timp, periferia (n.r, populația din zona periurbană) întinerește.”, a declarat coordonatorul proiectului, Marius Matichescu, conferențiar la Facultatea de Sociologie și Psihologie.
Și curățenia este menționată ca o urgență (16,7%), alături de infrastructura educațională (15,3%).
Timișoara. Faină în teorie, dificilă în practică
Dacă ne uităm la percepția generală, cifrele sunt încurajatoare: 71,1% dintre locuitori cred că Timișoara merge într-o direcție bună – cel mai mare procent din ultimii opt ani.
Însă timișorenii nu traduc acest optimism într-o mulțumire profundă. Doar 21% spun că sunt total mulțumiți cu viața lor în oraș; majoritatea (65,4%) sunt parțial mulțumiți.
Mai mult, percepția asupra calității vieții personale e una rezervată: 46% sunt parțial mulțumiți de situația lor financiară, iar 16,6% spun că viața lor este mai proastă decât în urmă cu un an.
„Partea financiară, legată de veniturile populației și de posibilitatea de a-ți găsi un loc de muncă în Timișoara, e una dintre problemele tot mai nuanțate. Avem o scădere relativ importantă față de 2023. Întrebarea a fost în ce măsură sunteți de acord cu afirmația este ușor să găsești un loc de muncă în Timișoara sau cât de mulțumiți sunteți de veniturile pe care le aveți. Și aici încă stăm bine, însă trendul este descrescător. Am mai observat o tendință similară în pandemie. Probabil ține și de contextul european și național, dar și de insecuritățile de pe piața munții. Timișoara are câțiva piloni importanți, cum este industria automotive – se discută de ceva vreme că s-ar putea să aibă unele dificultăți. Însă între faptă și percepție, lucrurile sunt nuanțate. Una e să dispară locuri de muncă și alta e să existe temerea că ar putea să dispară. Chestionarul nostru se bazează în principal pe percepții.”, a explicat Alexandru Drăgan, lector la Facultatea de Chimie, Biologie și Geografie de la UVT.
Viața în cartier
Cartierele timișorene oferă un contrast clar. Pe de-o parte, 41,4% sunt mulțumiți de liniștea din zona în care locuiesc. Pe de altă parte, 26,4% sunt total nemulțumiți de lipsa locurilor de parcare. Relațiile de vecinătate funcționează (57,9% spun că se înțeleg bine cu vecinii), dar spațiile publice nu țin pasul cu dezvoltarea rezidențială.
„Cea mai mare nemulțumire e în zona Polonă. E un cartier ultra periferic, cu puține facilități și cu tranzit tot mai mare. Sunt cartiere unde nemulțumirea e față de creșe și grădinițe, pentru că fie sunt absente, fie sunt subdimensionate. Mai e un lucru interesant, în cartierele în plină emergență, nemulțumirea față grădinițe și creșe e corelată cu creșterea necesarului: zona de nord a Timișoarei, unde avem constant o populație tânără care se mută acolo și față de care echiparea tehnico-edilitară, sanitară și educațională nu ține pasul cu ritmul de creștere, deci cu așteptările populației.”, a mai declarat Alexandru Drăgan.
Ce merge totuși bine
Barometrul vine și cu vești bune. Relațiile de familie rămân solide (75% sunt total mulțumiți), iar universitățile din oraș se bucură de aprecierea a 40,5% dintre respondenți. Accesul la magazine și supermarketuri este un punct forte (63,4% total mulțumiți), iar majoritatea timișorenilor (67,1%) se consideră toleranți în general, chiar dacă doar 16,8% se declară deschiși față de diversitatea de orientări sexuale.
Ajuns la a noua ediție, studiul a fost realizat de o echipă de cercetători de la Universitatea de Vest din Timișoara, coordonată de conf. univ. dr. Marius Matichescu. Din echipă au făcut parte specialiști din domeniile sociologiei, psihologiei, științelor politice, economiei și geografiei. Sondajul a fost derulat între noiembrie 2024 și februarie 2025, pe un eșantion de 2.355 de persoane din 36 de cartiere ale orașului, prin chestionare aplicate atât față în față (1.402 respondenți), cât și online (953). Eșantionul a fost stratificat în funcție de gen și vârstă.