l Postul Crăciunului este mai îngăduitor şi rânduit de Biserică pentru a-i pregăti pe credincioşi pentru bucuria sărbătorii Naşterii Mântuitorului
l De ce anul acesta Postul începe în 14 noiembrie, cu o zi mai repede?
Postul Crăciunului este primul post din anul bisericesc şi ultimul din anul civil. Postul Crăciunului începe de regulă cu ziua de 15 noiembrie şi ţine până pe 24 decembrie inclusiv. Anul acesta însă Postul Crăciunului începe pe 14 decembrie. Și asta pentru că regula spune că Lăsata Secului are loc pe 14 noiembrie, însă, în anii în care această zi cade miercuri sau vineri, atunci se lasă sec pe 13 noiembrie. Iar postul începe din 14 noiembrie.
Durata Postului Crăciunului a fost stabilită în anul 1166
Durata Postului Crăciunului a fost stabilită în anul 1166, la Sinodul de la Constantinopol, ţinut sub preşedinţia patriarhului Luca Hrisoveghi. Postul de 40 de zile aminteşte de postul patriarhilor din Vechiul Testament, care aşteptau venirea lui Hristos. Este considerat a fi un post mai îngăduitor şi rânduit de Biserică pentru a-i pregăti pe credincioşi pentru bucuria sărbătorii Naşterii Mântuitorului. În zilele premergătoare Sărbătorii Naşterii Domnului, creştinii nu au doar obligaţia de a se abţine de la mâncăruri „de dulce“, ci şi pe aceea de a face fapte bune şi a se ruga pentru a găsi împăcarea cu sine, pentru a ierta şi a fi iertat, pentru a reînvăţa iubirea faţă de aproapele.
De Lăsatul Secului se pune usturoi la uşi
Tradiţia îndeamnă ca, la Lăsatul Secului, creştinii să petreacă în familie. La masă se strâng rudele apropiate sau prietenii şi se desfată cu mâncăruri gustoase: ciorbă, fripturi, plăcinte şi vin. Lăsatul Secului se ţine ca apărare de boli, lovituri sau protejarea holdelor de grindină. La ţară, de Lăsatul Secului oamenii respectă obiceiuri şi practici magice ce fac parte dintr-un scenariu al morţii şi renaşterii timpului. De pildă, la Lăsatul Secului, uşile şi ferestrele caselor, dar şi porţile gospodăriilor, sunt unse cu usturoi, pentru ca spiritele rele să fie alungate. Uneori, relele se alungă şi prin zgomote şi împuşcături. Firimiturile rămase de la ospăţul Lăsatului Secului se aruncă la păsările sălbatice, pentru ca suratele lor de toate neamurile să nu strice recoltele viitoare. Vasele din casă în care s-au gătit bucatele de Lăsatul Secului se spală şi se lasă noaptea cu gura în jos, pentru a nu intra în ele spiritele rele. Un alt obicei se referea la prezicerea vremii după pieptul găinii tăiate pentru petrecerea de Lăsatul Secului. Astfel, dacă pieptul e gras, iarna va fi grea, iar dacă era subţire va fi uşoară şi vara plină de rod.
Un post cu multe dezlegări la peşte
Postul este o rânduială disciplinară a Bisericii, fiind fundamentat pe texte scripturistice şi patristice. El constă în înfrânarea totală sau parţială de la anumite alimente şi ispite fizice. O dovadă în acest sens o constituie şi faptul că postul se regăseşte în toate religiile lumii. Unul dintre cele mai importante de peste an este Postul Crăciunului. Are 40 de zile (41 în acest an) şi durează până la 24 decembrie, inclusiv. Semnificaţia Postului Naşterii Domnului are rădăcini în Vechiul Testament, patriarhii şi drepţii dinainte de Hristos, printre care Noe, Moise şi David, petrecând timp îndelungat în post şi rugăciune. Ei aşteptau venirea lui Mesia, cereau iertarea păcatelor şi ajutor divin în misiunea lor de conducere a poporului ales.
Prin durata sa, Postul Naşterii Domnului ne aminteşte de cele 40 de zile de nevoinţă ale lui Moise de pe Muntele Sinai, înainte de a primi cele zece porunci scrise pe lespezile de piatră. Asemenea şi creştinii, postind 40 de zile, îşi curăţesc sufletele şi trupurile pentru a-l primi pe Dumnezeu-Cuvântul, Iisus Hristos. Din punct de vedere al bucatelor, este un post cu multe dezlegări la peşte. Astfel, se mănâncă peşte şi preparate din peşte în aproape toate zilele de sâmbătă şi duminică, cuprinse între 21 noiembrie, sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului, şi 15 decembrie inclusiv, dar şi de şi alte sărbători, cum ar fi 30 noiembrie, de Sf Andrei sau în 6 decembrie, de Sf. Nicolae. În total sunt 12 zile cu delegare la pește.
Pe durata Postului Crăciunului, credincioșii se bucură de 12 zile cu dezlegare la pește
Zilele cu dezlegare la pește în Postul Crăciunului
Pe durata Postului Crăciunului, credincioșii se bucură de 12 zile cu dezlegare la pește. Aceste zile marchează sărbători importante și oferă momente de ușurare în perioada de post și rugăciune.
21 noiembrie (Vineri) – Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (Vovidenia)
22 noiembrie (Sâmbătă) – Sf. Ap. Filimon, Arhip, Onisim și Apfia; Sf. Mc. Cecilia
23 noiembrie (Duminică) – Sf. Cuv. Antonie de la Iezerul Vâlcii; Sf. Ier. Amfilohie, ep. Iconiei și Grigorie, ep. Acragandelor
25 noiembrie (Marți) – Odovania Praznicului Intrării în Biserică a Maicii Domnului; † Sf. M. Mc. Ecaterina; Sf. M. Mc. Mercurie
29 noiembrie (Sâmbătă) – Sf. Mc. Paramon și Filumen; Sf. Cuv. Pitirun
30 noiembrie (Duminică) – Sf. Ap. Andrei, cel Întâi Chemat, Ocrotitorul României; †) Sf. Ier. Andrei Șaguna, mitr. Transilvaniei; Sf. Ier. Frumentie, ep. Etiopiei
4 decembrie (Joi) – Sf. M. Mc. Varvara; Sf. Cuv. Ioan Damaschin
6 decembrie (Sâmbătă) – Sf. Ier. Nicolae, arhiep. Mirelor Lichiei, făcătorul de minuni
7 decembrie (Duminică) – Sf. Mc. Filofteia de la Curtea de Argeș; Sf. Ier. Ambrozie, ep. Mediolanului (Milano)
13 decembrie (Sâmbătă) – Sf. Ier. Dosoftei, mitr. Moldovei; † Sf. M. Mc. Eustratie, Auxentie, Evghenie, Mardarie și Orest; Sf. Mc. Lucia, fecioara din Siracuza
14 decembrie (Duminică) – Sf. Mc. Tirs, Calinic, Filimon și Apolonie
20 decembrie (Sâmbătă) – Înainte-prăznuirea Nașterii Domnului; Sf. Sfinţiţ Mc. Ignatie Teoforul, ep. Antiohiei (Sâmbăta dinaintea Nașterii Domnului)
Iertarea păcatelor
Este bine, spun sfinţii părinţi, ca măcar în fiecare post mare să ne spovedim şi să ne împărtăşim. Fiecare creştin trebuie să aibă un duhovnic, un preot înzestrat cu harul duhovniciei, care poate să lege şi să ne dezlege de păcate. Mărturisirea este taina care dăruieşte iertarea păcatelor celui care de bunăvoie şi le descoperă în faţa duhovnicului cu sinceritate. Spovedania ne ajută sufletul să se uşureze de povara pe care a avut-o până atunci. Dar spovedania trebuie să fie sinceră, clară, curată, completă, pentru ca păcatele noastre să fie iertate. Doar astfel putem spera la vindecare sufletească şi la iertare. Atunci când descoperă credinţa în Iisus Hristos, omul primeşte puterea nădejdii şi, practic, poate învinge orice boală.
În Ajun, spun bătrânii, este bine să postim până se ivește prima stea de seară, care amintește de steaua după care s-au ghidat Magii
Ce nu ai voie să faci de Lăsata Secului
De-a lungul timpului, în credinţa populară s-au înfiripat o serie de tradiţii, obiceiuri şi superstiţii pe care oamenii au ajuns să le respecte cu sfinţenie pentru a le merge bine.
• În ziua de Lăsata Secului, gospodarii de la sate mănâncă sarmale şi carne friptă, beau ţuică şi vin nou. Femeile fac turte de mălai şi le dau de pomană pentru morţi şi vii.
• Nu aşezaţi farfuriile pentru mâncare la întâmplare. Dacă puneţi farfuriile şi tacâmurile pe masă în mod aleatoriu, acest lucru poate aduce necazuri în gospodărie. Masa se aşază cu faţa spre răsărit, fie că este vorba de prânz sau cină.
• Nu pune faţă de masă colorată. Este indicat să foloseşti o faţă de masă albă, la fel şi tacâmurile şi farfuriile deoarece albul este simbolul purităţii, al postului. Albul înseamnă cumpătare şi curăţire sufletească.
• Resturile de la masa de Lăsata Secului se aruncă doar spre răsărit, altfel păsările se vor răzbuna şi vor ciuguli toată recolta.
• Nu împrumuta pe nimeni cu nimic. Această credinţă populară este valabilă în special în zonele de munte. Nu e bine să dai obiecte cu împrumut în prima zi de Post şi asta pentru că lupii vor da târcoale casei tale. De asemenea, cel ce împrumută pe cineva cu bani de Lăsata Secului nu va avea parte de ei de sărbători.
• Nu consuma carne de porc. De Lăsata Secului nu se mănâncă în niciun caz carne de porc. În această zi importantă este bine să consumi ouă de găină şi ciorbă de peşte.
• Nu servi mâncarea nesărată. Bătrânii de la sate cred că dacă pui puţină sare sau deloc în preparatele de peste zi te transformi într-o persoană zgârcită şi fără noroc în anul ce vine.
• Nu spăla rufe. Dacă faci asta rişti să atragi necazuri nu doar asupra ta ci şi asupra celor dragi ţie. La ţară, gospodarii fac treabă înainte cu o zi de Lăsata Secului, pentru ca de Postul Crăciunului să fie bine pregătiţi, fără pic de sudoare.
Superstiţii în Postul Crăciunului
• Una dintre superstiţiile din Postul Crăciunului spune că, după Lăsata Secului, oalele se pun în casă cu gura în jos, pentru a alunga bolile şi paguba din cămin.
• O altă superstiţie spune că, dacă în timpul postului vremea este blândă, primăvara va fi una ploioasă.
• Printre tradiţiile din Postul Crăciunului se numără şi „bătutul pernelor“, ce presupune ca fetele nemăritate să îşi îmblânzească soarta pentru a-şi găsi ursitul. Femeile bătrâne au şi ele o sarcină, cea de a prezice vremea. Reuşesc să facă asta cu ajutorul unei găini fripte. Dacă pieptul animalului sacrificat este gras, iarna va fi una viscolită şi grea, iar dacă nu are grăsime e clar că urmează o iarnă blândă şi o vară plină cu roade.
• Un alt obicei practicat atunci când începe postul Crăciunului este acela de a spăla bine vasele cu cenuşă şi leşie, pentru a nu mai avea urme de grăsime sau de carne.
• Dacă pe 21 noiembrie, zi în care se prăznuieşte Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, va ninge, e semn că iarna va fi greu de trecut, iar dacă este senin, atunci vara va fi secetoasă.
• În „Noaptea strigoilor“, adică în ajunul Sfântului Andrei (29 noiembrie) ferestrele şi uşile se ung cu usturoi, iar animalele se apără cu mac şi sare, pentru ca spiritele rele să nu pătrundă în ele. A doua zi, de Sfântul Andrei, se mănâncă usturoi şi nu se pronunţă numele lupului pentru ca cei care nu au trecut în lumea de dincolo să nu-i bântuie pe oameni.
• De Sfânta Varvara, adică pe 4 decembrie, oamenii nu lucrează în mină şi nu folosesc obiectele negre din casă, pentru că altfel grânele strânse în toamnă se vor face tăciune. În această zi, copiii sunt unşi cu miere şi dovleac sub forma crucii, ca să fie apăraţi de vărsat.
• În 6 decembrie, atunci când este sărbătorit Sfântul Nicolae, copiii primesc încălţări pentru iarna ce urmează să vină şi încep repetiţiile pentru zilele când vor merge la colindat.
• De Ignat, pe 20 decembrie, şi până de Bobotează, femeile nu mai spală şi nu mai torc lâna, iar în ajunul Crăciunului, pe 24 decembrie, nu se dă nimic din casă, nu se scoate nici măcar gunoiul şi femeile mătură în sens invers.
Rugăciunea trebuie să însoţească toată perioada postului alimentar
„Nu vă lăudaţi că ţineţi post!“
Ieromonahul Laurenţiu Andreescu spune ce înseamnă să posteşti pentru venirea Domnului, dincolo de restricţia „nu ai voie să mănânci carne“. Chiar dacă nu mâncăm deloc carne, nu înseamnă că trebuie să mâncăm de post în exces. „Nu vă lăudaţi că ţineţi post!“ – este un alt îndemn al ieromonahului. „Dacă sunt invitat la o onomastică, nu spun la toată lumea că nu pot să mă servesc. Mănânc, acolo, o salată sau ceva de post, ce găsesc pe masă, şi atât“. Dar esenţa acestei perioade este de fapt spiritul. „Acum trebuie să te retragi în tine şi seara, înainte de culcare, să încerci să nu adormi în mânie şi ură”, ne sfătuieşte călugărul. Rugăciunea trebuie să însoţească postul alimentar, „pentru liniştea casei, a familiei, pentru morţi şi pentru duşmani. Degeaba ţii post dacă nu ai linişte în casă şi nu trăieşti în linişte cu cei din jur“ ne aminteşte părintele.
Grâu fiert cu fructe şi miere, în Ajunul Crăciunului
În ultima zi a postului, pe 24 decembrie, în Ajunul Crăciunului, se mănâncă numai seara şi numai grâu fiert îndulcit cu miere, poame, covrigi sau turte din făină, căci cu seminţe a ajunat Daniil proorocul şi cei trei tineri din Babilon, care au închipuit – mai înainte – Naşterea lui Hristos. În alte zone, se ţine post negru până la răsăritul Luceafărului de Seară, steaua care a vestit magilor Naşterea Lui Iisus Hristos.
Articolul Tradiții și superstiții: Postul Crăciunului, un post al bucuriei apare prima dată în Monitorul Expres – Stiri Brasov.
Citeste mai mult