În județul Timiș, diferențele dintre comune sunt uriașe. Ghiroda, Dumbrăvița și Giroc au avut bugete de zeci de milioane de lei în 2024, susținute de taxe locale și fonduri nerambursabile. La polul opus, Secaș, cea mai mică comună din județ, funcționează cu mai puțin de 4 milioane de lei. Între primele și ultimele comune, prăpastia bugetară trece de 98 de milioane.
Comuna Ghiroda, situată la marginea Timișoarei, bine conectată la infrastructura rutieră majoră, a dispus, în 2024, de un buget de 102.246.880 lei, potrivit datelor Ministerului Dezvoltării. Mare parte din sumă, explică primarul Ionuț Stănușoiu, provine din taxe și impozite locale, dar și din decontări pentru proiecte finanțate din fonduri europene.
„Taxele și impozitele locale au fost sursa majoră de venit la buget, plus o sumă importantă, aproximativ 25 de milioane, din fonduri nerambursabile care s-au rambursat pentru 2024. Diferența este strict partea de venituri proprii ale primăriei.”, a explicat primarul Ionuț Stănușoiu pentru expressdebanat.ro.
Ghiroda este în continuă dezvoltare și atrage constant investitori.
„Am arătat deschidere, iar oamenii nu trebuie să aștepte, de exemplu, la urbanism. Când se depune o cerere, în cel mai scurt timp primesc răspuns; autorizația se eliberează în maximum 10 zile, urbanismul în 5. Poziția noastră geografică ne ajută – aeroport, centură, legătură cu autostrada. Din 2018 am început discuțiile cu o companie mare care deține hale industriale. Până acum au achiziționat peste 50 de hectare și au început construcțiile. Am făcut un acord: jumătate din teren are statut de parc industrial, jumătate nu. În felul acesta, putem încasa deja taxe locale pentru partea fără statut special, în timp ce terenul din parcul industrial va intra la impozitare abia peste 10 ani. Din 2018 până acum au trecut deja 7 ani.”, a mai declarat Stănușoiu.
Secaș, ultima în județ: buget sub 4 milioane de lei
La polul opus, comuna Secaș, comuna cu cei mai puțini locuitori din județ (293 de locuitori, conform recensământului din 20220, are un buget de doar 3.841.293 lei, de peste 25 de ori mai mic decât al Ghirodei. La alegerile locale din 2024, comuna a avut un singur candidat pentru funcția de primar.
„Ne descurcăm cum putem. Suntem printre cele mai mici localități din județ și nu avem firme. Veniturile vin din taxe și impozite pe terenuri, concesiuni, pășuni comunale și locuințe. Gospodăriile sunt puține și vechi… însă reușim să ne descurcăm. Anul acesta avem un proiect mare, un parc fotovoltaic pe circa 400 de hectare, suntem la faza de autorizare și am obținut venituri din autorizații, ceea ce a crescut impozitul.”, a declarat primarul Simion Pop.
Totuși, planurile comunei ar putea fi blocate din cauza tăierii unor finanțări guvernamentale.
„Avem un proiect pentru accesul la acest parc, finanțat prin Anghel Saligny, tocmai am semnat contractul când finanțarea s-a sistat. Toată lumea spune să atragem investitori și să le creăm facilități, dar cum să facem asta când Guvernul taie finanțările? În rest, comuna este asfaltată, avem apă în două localități, infrastructura este bună, iar cadastrul sistematic este finalizat.”, a mai spus primarul.
Un alt obstacol major pentru comunele cu bugete mici îl reprezintă lipsa de personal calificat și nivelul scăzut al salarizării.
„Am pierdut secretarul și ne descurcăm foarte greu. Salariile sunt mici, nimeni nu vrea să vină. Am avut o doamnă secretar care a stat 4-5 luni, apoi s-a mutat la Finanțe. (…) La noi, grila de salarizare e cea mai mică. Coeficientul meu ca primar este 2.400 de lei, plafonat din 2019. Salariul brut al meu e 9.660 lei, iar viceprimarul are 7.125 lei brut. Niciun angajat nu are voie să depășească salariul viceprimarului. Cine vine de la Timișoara la Secaș pentru 4.000 de lei și cu o responsabilitate mare?”, se întreabă edilul.
Lecții de la Ghiroda
Primarul din Ghiroda consideră că unul dintre factorii-cheie ai succesului este simplificarea relației cu cetățeanul și investitorii. „Le-aș spune să simplifice foarte mult relația cu cetățeanul, să nu fie obligat să facă o mie de drumuri la primărie. Astfel, toată lumea simte că primăria e deschisă și zona devine interesantă pentru dezvoltatori, firme care vor să facă fabrici. Ei vor să primească răspuns rapid sau, dacă există probleme, să li se spună clar și repede.”, a explicat Stănușoiu.
Cu toate acestea, chiar și o comună bogată ca Ghiroda are provocări. „Avem un buget mare pentru că avem și nevoi mari. Ghiroda este într-o continuă expansiune. Proiectele din fonduri locale presupun eforturi financiare serioase. Am decis să continuăm proiectele de pe Anghel Saligny din buget local și așteptăm rambursările de la Guvern. La fel e și cu PNRR, școala verde este în faza de licitație și execuție, știm că nu ne vom încadra în termen, așa că o vom realiza tot din buget local.”, a conchis primarul.
Disparitate extremă între comune: de la 3,8 la 102 milioane
Bugetul total al comunelor din Timiș, în 2024, a fost de 1,54 miliarde de lei. Cele mai prospere sunt:
Ghiroda (locul 6 național) – 102.246.880 lei;
Dumbrăvița (locul 9) – 78.571.790 lei;
Giroc (locul 10) – 78.299.463 lei.
Alte comune din județ, în top 100 național:
Giarmata (loc 15) – 71.339.152 lei;
Moșnița Nouă (loc 32) – 56.758.118 lei;
Săcălaz (loc 71) – 39.476.426 lei.
Ultimele trei comune din Timiș, după buget:
Brestovăț – 4.421.606 lei;
Bogda – 3.968.075 lei;
Secaș – 3.841.293 lei.
Diferențe mari între Timișoara și orașele mici
Timișoara a avut anul trecut un buget de aproape 1,8 miliarde de lei, mult peste restul orașelor din județ. În schimb, bugetele unor comune depășesc clar pe cele ale unor orașe mai mici din zonă:
Timișoara – 1.766.225.679 lei;
Lugoj – 145.810.233 lei;
Sânnicolau Mare – 56.606.288 lei;
Jimbolia – 43.840.583 lei;
Deta – 37.312.003 lei;
Recaș – 33.383.298 lei;
Buziaș – 29.565.973 lei;
Gătaia – 29.395.238 lei;
Ciacova – 26.804.423 lei;
Făget – 25.146.531 lei.