Cercetările efectuate în cadrul inițiativei Protect Our Future Too au analizat modul în care amenințarea reprezentată de prezența paraziților este tot mai mare în întreaga Europă. Totodată, s-a demonstrat că puricii, căpușele, musculițele de nisip și țânțarii au devenit o problemă pe tot parcursul anului, nu doar în anotimpurile calde.
În perioada 2019-2021, în cadrul acestei inițiative a fost realizat și un studiu specific pe căpușe – paraziți externi ai oamenilor și animalelor, care reprezintă vectori pentru numeroase virusuri, rickettsii, bacterii și protozoare. Studiul desfășurat în România a inclus 198 căpușe colectate de la 101 câini și 8 pisici, care proveneau din mai multe zone: Satu Mare, București, Iași, Bihor, Sibiu, Argeş.
Două specii de căpușe, cele mai frecvente în România
Toate căpușele au fost supuse unui examen molecular pentru a identifica prezența unor patogeni care pot determina dezvoltarea mai multor infecții. Cercetarea moleculară a căpușelor este importantă pentru identificarea factorilor potențial patogeni pentru care acești paraziți pot acționa ca vectori. Această monitorizare oferă informații valoroase despre epidemiologia bolilor transmise prin intermediul căpușelor, facilitând astfel dezvoltarea unor metode eficiente pentru prevenirea răspândirii acestora la animale și la oameni.
Studiul a arătat că cele mai frecvente specii de căpușe care atacă pisicile și câinii din România sunt:
– Ixodes ricinus – vectorul principal pentru microorganismele care determină borelioza (boala Lyme) și anaplasmoza granulocitară, la oameni și la animale;
– Dermacentor reticulatus – vectorul capabil să transmită protozoarul Babesia, care determină babesioza la animale.
Obiectivul studiului a constat în evaluarea prevalenței acestor microorganisme la căpușele prelevate de la câini și pisici, din diferite zone din România.
Dintre probele examinate, cel mai mare procent de căpușe purtătoare de microorganisme care determină borelioza (boala Lyme) a fost determinat pentru cele prelevate din Bihor (5,6%), București (3,9%) și Iași (2,3%). Cel mai mare număr de căpușe purtătoare de microorganisme care provoacă anaplasmoza granulocitară a fost observat în București (11,5 %), și Sibiu (10,9%).
De asemenea, cel mai ridicat număr de căpușe purtătoare ale protozoarului Babesia, care determină babesioza la animale, a fost prelevat de la câini din Sibiu (14,1%), București (11,5%) și Satu Mare (8,7%).
Principalul pericol descoperit
Aceste rezultate confirmă că babesioza este principala boală care se transmite prin intermediul căpușelor și la care sunt expuși câinii din România. În plus, identificarea unui procent relativ ridicat de căpușe purtătoare de microorganisme care provoacă anaplasmoza granulocitară se traduce printr-un risc crescut în ceea ce privește incidența acestei boli infecțioase la oameni și la animale, în România.
În concluzie, acest studiu confirmă apariția endemică în România a căpușelor infectate cu patogenii care determină borelioza (boala Lyme), anaplasmoza granulocitară și babesioza. Monitorizarea constantă a speciilor de căpușe și a agenților patogeni pe care acestea îi transportă și crearea hărților prevalenței lor în anumite zone din țară vor permite o analiză mai facilă a situației epidemiologice a bolilor transmise prin intermediul căpușelor.
Citeste mai mult
