Solstițiul de vară 2025: Cea mai lungă zi a anului și începutul verii astronomice.
Astăzi, 21 iunie, are loc solstițiul de vară, un fenomen astronomic marcat de cea mai lungă zi și cea mai scurtă noapte a anului, reprezentând totodată începutul verii astronomice.
Semnificația astronomică și fenomenul „nopților albe”
Denumirea de solstițiu („Soarele stă”) provine de la faptul că, la această dată, are loc schimbarea gradientului mișcării Soarelui în raport cu declinațiile acestuia. Pământul execută atât o mișcare anuală de revoluție în jurul Soarelui, cât și o mișcare diurnă de rotație în jurul axei polilor tereștri. Deoarece axa polilor Pământului nu este constant perpendiculară pe planul orbitei Pământului, cele două emisfere terestre sunt iluminate de Soare inegal pe parcursul unui an. Acest fenomen generează, la latitudinile medii, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.
Crepusculul are durata maximă din an, iar la latitudinile ridicate, crepusculul se prelungește toată noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor „nopți albe”.
Tradiții și obiceiuri legate de solstițiul de vară
Tradiția și superstițiile legate de solstițiul de vară au rădăcini străvechi, deoarece cea mai lungă zi a anului este considerată un punct de balanță, de răscruce, de schimbare, o zi a absolutului, înscrisă sub semnul focului, care este simbolul soarelui.
Atotputernicia soarelui de la solstițiu se celebrează, la români, prin focurile de Sânziene, aprinse pe locul cel mai ridicat. Încins cu brâuri de pelin, oamenii se rotesc în jurul focului, apoi aruncă aceste brâuri pentru a arde odată cu toate posibilele necazuri. Din cele mai vechi timpuri, solstițiul de vară a constituit un mare prilej de bucurie și sărbătoare, fiind legat de momentul strângerii recoltei. La început, serbarea coincidea cu data solstițiului, adică 21 iunie. Mai târziu, ceremonialul, fiind considerat de către biserică drept păgân, a fost mutat pe 24 iunie – ziua dedicată Sfântului Ioan Botezătorul.
În timp, Noaptea de Sânziene, așa cum este denumită în folclorul românesc, a devenit o serbare populară, cu caracter tradițional, ce se desfășoară diferit în funcție de țara și chiar de regiunea respectivă. Pentru țărani, această zi este foarte importantă pentru prognoza vremii. În credința populară, se crede că, dacă plouă de Sf. Ioan Botezătorul (Sânziene) sau după, este de rău augur, deoarece următoarele 40 de zile va ploua neîncetat, distrugând recolta de grâu, alune de pădure și salată.
Articolul Solstițiul de vară 2025: Cea mai lungă zi a anului și începutul verii astronomice apare prima dată în Monitorul Expres – Stiri Brasov.
Citeste mai mult
