Viata intima a medievalilor era controlata prin nenumarate reguli stricte, impuse de reprezentantii Bisericii. Pacatele erau combatute prin post, rugaciune si pedepse corporale, iar poftele carnale puteau fi satisfacute mai ales de prostituate.Moralistii Evului Mediu considerau adesea ca patimile, in special cele legate de viata sexuala , puteau prezenta o amenintare asupra vietii oamenilor si a integritatii comunitatii. Cu timpul, au stabilit tot mai multe reguli, unele dintre cele mai bizare, care vizau relatiile intime si modul in care abaterile puteau fi sanctionate. Cele mai ciudate au fost concepute de reprezentantii Bisericii si sunt mentionate in manualele de penitente medievale.
Canoanele medievale vizau preoti care pacatuiesc trupeste, violarea virginitatii unor femei, luarea logodnicei altui barbat, adulterul, incestul si o gama larga de „pacate impotriva naturii”. Cu toate puteau fi „spalate” prin recitarea de rugaciuni si versete, autobiciuirea, asezarea in genunchi pentru perioade indelungate sau prin donatii si pomeni. Postul negru, cu paine si apa, era deseori mentionat ca remediu al pacatelor acuzate de Biserica. „Daca un barbat pacatuieste cu sotia sau logodnica altcuiva, el si ea vor trebui sa posteasca timp de sapte ani, trei doar cu paine si apa si patru dupa cum ii va spune confesorul sau”, aratau canoanele lui Theodore, un arhiepiscop crestin din secolul al VII-lea. Printre pacatele cele mai grave mentionate in canoanele bisericesti se numara „sexul diavolesc” cu femei sau animale. Erau rascumparate prin ani de post si rugaciune. „Cine va spurca fata altuia, acesta este raul cel mai mare. Cel care va fi judecat de aceasta va trebui sa faca penitenta pentru toata viata”, se arata in canoanele lui Teodor, vechi de circa 1.300 de ani. Sexul in zilele de post si in timpul marilor sarbatori era interzis adesea in viata cuplurilor, potrivit altor canoane bisericesti. Sexul in timpul menstruatiei femeilor era interzis pe motiv ca ar duce la nasterea unor copii cu malformatii, potrivit unor autori medievali. Dragostea in timpul sarcinii era, de asemenea, nepermisa, la fel si relatiile cu mamele nou-nascutilor. Duminica era ziua in care relatiile sexuale erau considerate pacat, pentru ca oamenii ar fi mers „murdari” la biserica. La fel si sambata, ziua dinaintea Liturghiei. Miercurea si vinerea erau considerate zile de post. Unii reprezentanti ai Bisericii crestine au extins setul de reguli. Erau avertizati ca pacatuiesc daca se implica in relatii sexuale in timpul zilei, in timp ce sunt dezbracati si in alte pozitii decat cea a misionarului .Articolul Sexul in Evul Mediu apare prima dată în InfoBraila.
Citeste mai mult