Miercuri, 11 decembrie 2024, la Facultatea de Economie și Drept din cadrul U.M.F.S.T. „George Emil Palade” din Târgu Mureș s-a desfășurat dezbaterea cu tema „Ce știm despre aerul din Târgu Mureș?”.
Asist. univ. dr. Ioan-Bogdan Bacoș (foto) a explicat cum sunt măsurate aceste particule folosind senzori care colectează mostre de aer și le analizeazã chimic, iar datele sunt transmise în timp real, online pentru a fi analizate. Senzorul „Strop de Aer” a fost creat de Alexandru Luchiian din Târgu Mureș; acesta a instalat senzori în toate școlile și grădinițele din România, având ca scop monitorizarea calității aerului. Datele colectate de acești senzori includ informații despre PM2,5, PM10, presiunea atmosferică, umiditate și temperatură, iar harta globală a calității aerului în timp real arată zonele cele mai poluate din lume. În România, calitatea aerului este, în general, acceptabilă, însă în anumite zile și perioade, valorile de poluare pot depăși media.
Cu ajutorul senzorilor „Strop de Aer”, dezvoltați la Cluj-Napoca, doi cercetători ai universității au analizat nivelul de poluare cu particule în suspensie PM2.5 și PM10 în oraș. (PM10 și PM2.5 provin adesea din surse diferite de emisii și au compoziții chimice diferite. Emisiile rezultate din arderea benzinei, uleiului, motorinei sau lemnului produc o mare parte din poluarea cu PM2.5 a aerului exterior. PM10 include, de asemenea, praful de pe șantierele de construcții, gropile de gunoi și agricultură, poate apărea în urma incendiilor și a arderii periilor/deșeurilor, din surse industriale, din praful suflat de vânt pe terenurile deschise, din polen sau fragmente de bacterii.)
Rezultatele studiului au surprins pe toată lumea. Deși Azomureș este adesea indicat ca principalul vinovat pentru poluarea aerului, cercetătorii au ajuns la concluzia că traficul intens și centralele termice individuale, utilizate pe scară largă pentru încălzirea locuințelor în sezonul rece, sunt principalele surse de poluare.
La Târgu Mureș, analizele datelor colectate de senzorii din oraș au arătat că, de obicei, calitatea aerului nu depășește media recomandată, cu excepția unor zile în care valorile de PM2,5 și PM10 au fost mai ridicate, în special în timpul iernii, când încălzirea rezidențială are un impact semnificativ asupra poluării. În comparație, vara, aerul este mai curat. De asemenea, s-a observat o corelație negativă între temperatură și nivelul poluării: când temperaturile scad, nivelul de poluare crește, sugerând o legătură cu utilizarea combustibililor fosili pentru încălzirea locuințelor.
„Vara, calitatea aerului se îmbunătățește semnificativ, însă iarna situația se înrăutățește considerabil din cauza emisiilor provenite de la autoturisme și centralele termice”, a declarat asist. univ. dr. Ioan-Bacos Bogdan.
În concluzie, recomandările dezbaterii au subliniat necesitatea creșterii conștientizării publicului cu privire la sursele de poluare și importanța investițiilor în transportul public și spațiile verzi pentru a reduce impactul poluării din trafic. De asemenea, a fost recomandată implementarea unor măsuri pentru îmbunătățirea gestionării deșeurilor și promovarea încãlzirii ecologice ca alternativă la sistemele de încălzire tradiționale pe bază de gaze.
Foto: colaj (Fb Luchiian Alexandru)
Citeste mai mult