România dă aproape jumătate (45%) din nașterile înregistrate în rândul fetelor cu vârste mai mici de 15 ani în Uniunea Europeană. În anul 2020, 731 de fete cu vârsta sub 15 ani au devenit mame, în top fiind județele Mureș (63 de mame cu vârsta sub 15 ani), Bihor și Dolj (52) și Brașov (40). Totodată, două din 10 mame adolescente au mai mult de un copil, iar 32% dintre acestea afirmă că mama lor era minoră când le-a născut, potrivit celei mai recente anchete realizate de Salvați Copiii România. Statistica arată că unu din zece nou-nӑscuţi din România provine din mame adolescente, ceea ce crește exponențial riscul de prematuritate și de mortalitate infantilă.
Mai mult, potrivit datelor Federației Naționale a Asociațiilor Medicilor de Familie, 53% din localitățile din România nu au deloc medic de familie sau nu au suficienți medici de familie și multe gravide din zonele rurale defavorizate recurg la auto-medicaţie în timpul sarcinii, nu ajung la medic pentru luarea în evidenţӑ şi monitorizarea adecvatӑ a sarcinii şi așteaptă până când situația lor se precipitӑ sau se înrăutățește.
În ceea ce privește distribuția pe județe a nașterilor la mame cu vârsta sub 15 ani, potrivit datelor definitive INS pentru 2020, pe primele locuri se situează:
Mureș (63 de mame cu vârsta sub 15 ani);
Bihor (52) și Dolj (52);
Brașov (40);
Argeș (29);
Sibiu (28);
Bacău (26);
Constanța (24);
Satu Mare (23);
Dâmbovița (22 de fete sub 15 ani au devenit mame în 2020).
Date relevante pentru analiza situației mamelor și gravidelor sub 18 ani din România:
85% dintre mamele și gravidele cu vârsta sub 18 ani nu mai merg la școală, majoritatea acestora abandonând școala înainte de sarcină;
Una din 10 mame sau gravide minore nu a fost niciodată la școală;
75% dintre gravidele și mamele minore au renunțat la școală în gimnaziu;
4 din 10 gravide sau mame minore nu accesează alte servicii medicale, cu excepția medicinii de familie, pe durata sarcinii;
80% dintre gravidele sau mamele sub 18 ani nu au utilizat nicio metodă contraceptivă deoarece nu au avut informații despre utilizarea acestora;
75% dintre mamele sau gravidele minore au rude sau cunoștințe care au născut la o vârstă sub 18 ani;
32% dintre acestea afirmă că mama lor era minoră când le-a născut;
2 din 10 mame minore au mai mult de un copil;
Vârsta medie a tatălui copiilor mamelor minore este de 21 de ani la nivel de întreg eșantion, respectiv 22 de ani dacă tatăl este major;
Venitul mediu al familiilor mamelor minore este de 1.160 lei, aproximativ 50% dintre familiile mamelor minore având un venit sub 1.000 lei și doar 12% peste 2.000 lei.
Date relevate de analiza privind situația accesului gravidelor din comunități defavorizate la servicii medicale:
25% dintre gravidele vulnerabile nu au asigurare medicală;
33% dintre gravide afirmă că nu au făcut analizele recomandate de când sunt gravide. Lipsa banilor este principalul impediment menționat;
Doar 4 din 10 gravide afirmă că toate analizele au fost gratuite;
Doar 4 din 10 afirmă că au folosit până acum o metodă contraceptivă. În ceea ce privește sursa informațiilor, familia rămâne un factor important, de asemenea procentul celor care spun că nu au fost informate este în continuare ridicat;
Vârsta medie la nivelul eșantionului este de 25 de ani. În cazul abandonului școlii, 76% dintre femei renunțaseră la școală înainte de sarcină, 18 în timpul sarcinii iar 7% după naștere;
2 din 10 persoane identifică veniturile din munci ocazionale ca principala sursă de venit a gospodăriei.