Poporul înjură guvernul sau pe Bolojan?
A fost cel care, după alegerile parlamentare, ne-a spus adevărul. Clar, răspicat și pe înțelesul tuturor. Cheltuim prea mult și mâncăm în exces pe datorie. Nu de un an sau doi, ci de mai bine de zece ani. Nu din vina FMI, a UE sau a ocultei mondiale. Din reflex și pentru că, în cultura românească, pântecele umflat e semn de bunăstare, nu de obezitate sau boli de inimă.
O realitate pe care nu o acceptăm, așa cum nu acceptăm faptul că trebuie să mâncăm ca să trăim, nu să trăim ca să mâncăm. Poporul este bolnav, supraponderal și suferind de obezitate morbidă. Românul poate renunța la mândrie, dar nu la a mânca în exces, dând vina pe sindromul foamei ceaușiste. Fals. Nu comuniștii sunt de vină că mâncăm ca sparții până facem infarct, accidente vasculare, boli respiratorii sau cancere. Astfel, avem spitale pline și servicii de urgență sufocate de pacienți care clamează inocența, dar înjură guvernul.
O societate care preferă să caute vinovați
Neavând cultura necesară, vulgul îl înjură pe premier, în loc să caute adevărul uitându-se în oglindă. În fapt, societatea noastră este divizată în proști săraci, proști care supraviețuiesc, afaceriști veroși, cozi de topor, idioți spălați pe creier, politicieni imbecili, intelectuali ratați, judecători castrați și șmecheri îmbogățiți.
Bolojan merită să fie înjurat, dar nu pentru onestitate și bune intenții. Ci pentru că a eșuat în câteva direcții esențiale: nu a demarat reforma administrativă, legislația pentru Parlament unicameral, modificarea legilor justiției, pensii doar după contributivitate, asanarea corupției, desființarea sinecurilor.
Astăzi avem tot 41 de președinți de consilii județene, 41 de prefecți, 3.180 de primari, 40.022 de consilieri locali, 1.338 de consilieri județeni, 130.000 de angajați la nivel central și aproximativ 465.000 la nivel local, toți în administrația publică. Ați promis, domnule premier, și nu ați făcut. De ce? Este o altă poveste…
Coaliția incestuoasă și murdară
Cunoscătorii fenomenului politic spun că PNL nu trebuia să intre la guvernare după ultimele alegeri. Este și opinia mea fermă. După guvernarea dezastruoasă realizată de Ciucă și gașca lui de ratați, pierderea președinției, a consiliilor județene, a primăriilor și a alegerilor parlamentare, liberalii trebuiau să-și facă mea culpa și să refuze guvernarea. Măcar din respect față de electoratul dezamăgit. Dar nu au făcut-o, căci aveau de protejat sinecuriștii vechi și noi, amantele, poponarii și lipitorile.
PSD-ul este și va rămâne cancerul care falimentează România. Degradarea agramatului Ciolacu, trimis să facă matrapazlâcuri la județeană, în loc de pușcărie, și fără decapitarea echipei de farisei tudoseieni, ne-a pecetluit soarta pentru încă o generație. Mizerii cu iz de latrină, la care se adaugă reactivarea rebelului Sorin Grindeanu, „pseudo-minunea” pesedistă care a urcat meteoric în ierarhia partidului-stat până la a fi numit premier de Dragnea.
Oare s-a uitat așa de repede de ordonanța cu amnistiile din ianuarie 2017, refuzul de a demisiona la cererea partidului și baricadarea în Palatul Victoria împreună cu Ponta? Sau rușinea lui Grindeanu de a fi unicul premier demis de Parlament prin moțiune de cenzură, cu votul propriului partid? Ori corupția ca ministru al Transporturilor și al Comunicațiilor, președinte de județeană, șef la ANCOM și asocierea cu Nordis?
Acest mincinos patentat, ajuns jupanul PSD, blochează activitatea coaliției și inițiativele lui Bolojan, invocând sărăcia românilor, nevoile persoanelor cu dizabilități, femeile gravide, pensionarii flămânzi și politicienii stresați. Nu ne va mira dacă, în 2027, dacă nu mai devreme, acest personaj alunecos cu aer intelectual va gira predarea României în mâinile grupurilor de interese, interne și externe, pentru a se retrage și huzuri în paradisurile fiscale cunoscute și necunoscute.
USR și UDMR: dezamăgiri diferite
Useriștii se prăbușesc în propria lor suficiență și megalomanie pseudo-meritocratică. Am sperat că neamțul Fritz va face ordine în partidul canibalizat de ambiții deșarte. Nici vorbă, căci greii ONG-iști se complac în certurile zilnice ce alimentează latrina publică din mass-media. Mă gândesc cu furie la gașca de talibani zgomotoși care, în loc să muncească, se prostituează la televiziuni doar pentru încă un orgasm mediatic personal. Și aștept cu nerăbdare ziua când vor pleca din nou, trântind ușile și, mai ales, devoalarea mizeriilor lăsate prin cotloanele puterii.
Despre UDMR, acum nimic. Reamintesc doar că Uniunea a fost constituită la 25 decembrie 1989, fiind înregistrată la Tribunalul Sectorului 1 din municipiul București la 28 ianuarie 1990 ca organizație cu o platformă culturală. Adică este neînregistrată ca partid politic, conform Legii nr. 14/2003, cap. IV.
Guvernul a eșuat din cauza noastră. Noi l-am votat!
Nu avem ce face. Degeaba vorbim de educație și speranță în generațiile viitoare. Realitatea cruntă este că actualele generații mature nu mai pot fi schimbate și nici (re)educate. Nu poți scoate subiectivismul prostesc din mintea unor oameni pentru care PSD-ul este doar un hoț mai mic decât PNL.
Scena politică este asemenea unui bordel cu dame bătrâne și expirate, exploatate de niște mafioți obezi, analfabeți și consumatori de manele.
De fapt, guvernarea este prea importantă ca să fie făcută de politicieni. Doar că nu avem alternative. Sau avem?
SOMOGYI Attila
Citește și despre România sub giulgiul fricii, radiografia unei societăți speriate și manipulate.
Articolul Schimbăm guvernul sau doar hoții?! EDITORIAL despre putere apare prima dată în ZiarMaramures.
Citeste mai mult