Primăria Timișoara și CJ Timiș au înființat în acest an societăți proprii pentru servicii publice. Experții atrag atenția că fără transparență și control, firmele ar putea deveni instrumente politice sau surse ascunse de cheltuieli publice.
Primăria Timișoara și Consiliul Județean Timiș au înființat în acest an trei societăți noi. Două aparțin primăriei: SaluT, care a intrat în funcțiune în martie și se ocupă de salubrizare, cu peste 250 de angajați și un director cu salariu brut de 35.000 de lei pe lună, și Atelierul de Proiectare Timișoara, dedicat documentațiilor pentru investiții publice, urbanism și eficiență energetică. A treia, Eco Serv Timiș, a primit recent undă verde din partea consilierilor județeni. Firma, cu un capital social de două milioane de euro, va gestiona depozitul de la Ghizela, cu un consiliu de administrație de trei membri, cu salarii stabilite de acesta.
Scopul declarat unanim: reducerea cheltuielilor și creșterea eficienței serviciilor publice.
CITEȘTE ȘI: 4.000 € pe lună pentru directorul SaluT. Fritz: „Nu-i vai de mine”
Politologul Cristian Pârvulescu avertizează că austeritatea nu este o soluție și că planurile de reducere a cheltuielilor trebuie analizate atent.
„Trebuie să vedem argumentele și calculele pe care le fac pentru că austeritatea nu este în niciun caz o soluție. Cred că este o eroare, că va afecta grav încrederea populației. Pentru moment, în administrația locală nu s-au luat încă măsuri, dar urmează să se ia.”, spune Pârvulescu.
El adaugă că eficiența investițiilor publice se vede în timp și că reducerea cheltuielilor trebuie însoțită de finanțare reală.
„S-ar putea ca în Timișoara și Timiș viziunea să fie puțin diferită, deși domnul Fritz susține în mod total politica domnului Bolojan. Eu bănuiesc că în final, dar asta este o discuție despre președintele USR, nu despre primarul Timișoarei, intenția este să fuzioneze cele două partide, toate discuțiile despre candidatura la București ne arată asta. În ce privește cheltuielile de acolo, ar trebui să am acces la cifre ca să îmi dau seama. Până la urmă, eficiența investițiilor se vede în timp. Important este să existe finanțare. Timișul nu-i un județ sărac, Timișoara nu e un oraș sărac. Este unul din centrele pivot ale dezvoltării economice ale României, deci are fonduri pentru astfel de lucruri. S-ar putea ca această firmă, deși la București n-a mers la fel de bine această politică a înființării firmelor locale, să aibă eficiență. Dar nu cred că – pentru că aici vorbim de două partide diferite, PSD și USR, vorbim de Simonis și Fritz – Dominic Fritz ar intenționa să pună în discuție politicile premierului Bolojan.” , subliniază Pârvulescu.
Radu Nicosevici, președintele Academiei de Advocacy, avertizează că aceste societăți ar putea fi mai bine controlate dacă ar exista organizații de tip watchdog.
„Dacă am avea organizații de tip watchdog, cum sunt în țările cu democrație consolidată, acestea ar avea acces la monitorizare și informarea opiniei publice. Suspiciunea mea este că se încearcă o modalitate de a fi rezolvată parțial problema reducerii de personal din instituțiile publice, dar în realitate înlocuim o cheltuială cu alta. Marea mea durere e că nu avem o rețea de organizații care să monitorizeze banul public.”, explică Nicosevici.
El adaugă: „Problema numărul 1 e reducerea cheltuielilor din instituțiile publice. În ultimă instanță, banii îi plătim noi, prin impozite. Dacă monitorizează cineva ulterior aceste cheltuieli care vin tot la noi, e important. Salubritatea vine de la o filieră a unei societăți care aparține de CJ, iar în final costul este al nostru.”
Septimius Pârvu, expert la Expert Forum, trage un semnal de alarmă asupra riscului clientelismului.
„Este ok ca o primărie să înființeze companii în domenii decente, cum este salubritatea. Dar trebuie văzut dacă chiar creezi economie sau dacă sunt alte motive. Problema intervine dacă sunt doar niște cifre trântite fără să înțelegi cum s-a ajuns la ele. Scopul companiilor este să eficientizezi serviciul, să nu mai depinzi de firme externalizate și să faci economii la buget. Dacă pare că acestea sunt și mecanisme de angajări clientelare, atunci sigur că intervine o problemă. Datoria municipalității și a CJ e să explice, mai ales în contextul ăsta dificil în care suntem acum, beneficiul real pentru comunitate.”, explică Pârvu.
Citeste mai mult