CJ Timiș a decis, în sfârșit, traseul pentru centura feroviară a Timișoarei, după ce trei variante erau în analiză de 18 ani. Decizia permite deblocarea documentațiilor necesare, respectiv actualizarea studiului de prefezabilitate și întocmirea celui de fezabilitate.
Ideea unei centuri feroviare care să ocolească Timișoara și să preia fluxurile de marfă dinspre Magistrala 900, parte a Coridorului IV Pan European, a fost formulată oficial în perioada 2007–2009, când CJ Timiș a comandat un studiu de prefezabilitate. Studiul a fost realizat de SC Longhersin SRL și a identificat trei posibile variante de traseu.
Investiția urmărește să lege mai bine drumurile, calea ferată și aeroportul, astfel încât Timișoara să fie conectată mai eficient atât la rețeaua națională, cât și la cea europeană de transport. Proiectul mai are și rolul de a scoate trenurile de marfă din centrul orașului, pentru reducerea blocajelor și o dezvoltare urbană mai bine organizată în periurbanul Timișoarei.
Deși studiul a fost finalizat și avizat de toate autoritățile relevante, inclusiv de Ministerul Transporturilor și CFR Timișoara, până acum nimeni nu a luat vreo decizie cu privire la traseul centurii feroviare. Între timp, dezvoltările urbane din Dumbrăvița, Sânandrei sau Giarmata au făcut ca două dintre cele trei variante să devină imposibil de implementat, a explicat Loredana Pălălău, arhitectul-șef al județului Timiș.
„Este vorba despre a putea debloca această investiție și sunt două aspecte pozitive, în sensul în care dinamica județului Timiș nu mai permite menținerea a trei culoare. (…) Prima variantă e foarte apropiată de dezvoltările din Dumbrăvița și e aproape imposibil de implementat. Traseul doi era traseul propus în paralel cu autostrada si cu mutarea gării într-o locație nouă de pe Giarmata, iar varianta 3 de traseu este cea care îndeplinește condiția de menținere a gării pe locația din Giarmata și ocolește posibilele zone de dezvoltare din Dumbrăvița și Sânandrei.”, a explicat Pălălău.
Luna trecută, CJ Timiș a organizat o întâlnire cu primarii localităților afectate de trasee și cei de la CFR, iar în urma consultărilor, toată lumea a agreat asupra variantei 3 ca soluție finală. „Acum doi ani am încercat să reluăm procedura pentru studiul de fezabilitate, dar costurile pentru analizarea tuturor celor trei variante erau imense pentru CJT. Decizia și propunerea este de a aproba varianta 3 și de a menține culoarele, pentru că PUG-urile din periurban sunt în actualizare. De exemplu, nici PUG-ul de Dumbrăvița, nici cel de Timișoara nu au prevăzut culoarele de pe varianta 1.”, a mai precizat Loredana Pălălău.
„Nu putem pretinde că suntem o instituție serioasă în momentul în care de 20 de ani ținem trei culoare pentru un obiectiv, că nu suntem noi în stare să ne decidem pe care dintre ele vrem să mergem. În acești 20 de ani am blocat dezvoltarea pe două din cele trei, cel puțin, pentru că atât UAT-urile au proprietăți acolo, cât și privații – și nu pot dezvolta nimic în zona de nord, cea mai interesantă din punctul ăsta de vedere din județul Timiș, pentru că nu ne-am hotărât noi. Am făcut demersurile în ultimele săptămâni, am discutat cu primăriile, cu CFR-ul, am ales practic varianta 3, iar 1 și 2 vor rămâne, de mâine încolo, libere dezvoltării. Așa cred că e normal. Așa trebuie să tratăm și UAT-urile, și privații.”, a concluzionat Simonis.
Citeste mai mult
