Comisia Europeană a decis, joi, să trimită România în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, după ce a constatat că țara nu respectă obligațiile prevăzute în directivele europene privind calitatea aerului. Potrivit Executivului comunitar, rețeaua națională de monitorizare este incompletă, dispune de un număr insuficient de puncte de măsurare și nu furnizează date de calitate, așa cum impun normele europene în domeniu.
UE are două directive care stabilesc cum trebuie măsurată și evaluată calitatea aerului. Acestea impun fiecărui stat să aibă o rețea de stații care să măsoare poluanții din atmosferă. Nu este vorba despre orice fel de stații: ele trebuie să fie suficiente ca număr, amplasate în locuri reprezentative (în orașe aglomerate, zone industriale sau lângă trafic intens) și să ofere date corecte și complete.
Scopul acestor reguli este simplu: dacă un stat măsoară corect poluarea, poate lua apoi decizii bune pentru protejarea sănătății oamenilor. Dacă măsurătorile sunt incomplete sau incorecte, nici măsurile pentru reducerea poluării nu pot fi eficiente.
Ce nu funcționează în România
Comisia Europeană a transmis într-un comunicat de presă, că România nu și-a organizat rețeaua de monitorizare în conformitate cu aceste cerințe. În multe locuri nu există suficiente puncte de măsurare, iar unele dintre stațiile existente nu sunt amplasate acolo unde ar trebui. În plus, calitatea datelor nu este la nivelul cerut, ceea ce înseamnă că măsurătorile pot fi incomplete sau nesigure. Aceste probleme afectează monitorizarea mai multor poluanți importanți. Printre ei se află particulele fine PM10 și PM2.5, care pot pătrunde în plămâni și pot provoca probleme respiratorii; dioxidul de sulf și oxizii de azot, rezultați mai ales din trafic și industrie; dar și substanțe toxice precum metalele grele sau benzo(a)pirenul, un compus recunoscut ca fiind cancerigen. Fără monitorizare corectă, este greu de evaluat riscul real pentru populație.
Avertismente repetate din partea Bruxellesului
Comisia Europeană a atras atenția României încă din 2017, printr-o primă scrisoare oficială. În 2019 a urmat o nouă atenționare, iar în 2023 un aviz motivat, ultimul pas înainte ca dosarul să fie trimis la Curtea de Justiție. Deși autoritățile au început modernizarea rețelei de monitorizare, Comisia consideră că aceste schimbări nu sunt suficiente și că rămân în continuare multe neconformități. Monitorizarea corectă a aerului nu este doar o obligație birocratică. Este baza pentru orice strategie de reducere a poluării. De exemplu, particulele PM2.5 sunt asociate cu boli precum astmul sau afecțiuni cardiovasculare, iar benzo(a)pirenul poate crește riscul de cancer. Dacă România nu are date precise despre nivelurile acestor substanțe, nu poate proteja eficient populația.
Odată trimis cazul la Curtea de Justiție a UE, România poate fi obligată să ia măsuri rapide și eficiente pentru remedierea deficiențelor. Dacă nu se conformează, Curtea poate impune sancțiuni financiare, inclusiv penalități plătite zilnic până la rezolvarea problemei.
Directivele pe care România nu le respectă fac parte din strategia europeană pentru reducerea poluării până în 2030, un obiectiv major al UE pentru sănătatea publică și protejarea mediului.
Citește și: Gorj: Poliția caută un copil fugit de la asistentul maternal care îl avea în plasament
Citeste mai mult