CCR a amânat pentru a patra oară pronunțarea unei decizii în dosarul privind reforma pensiilor magistraților, judecătorii solicitând un nou termen pentru analizarea unor documente suplimentare considerate relevante. De această dată, ședința s-a desfășurat cu participarea tuturor celor nouă judecători constituționali, însă deliberările s-au încheiat rapid, fără o hotărâre de fond.
Potrivit informațiilor disponibile, judecătorii Curtea Constituțională a României (CCR) au decis în unanimitate să acorde un nou termen până la data de 11 februarie, pentru a studia două rapoarte transmise instituției. Unul dintre documente provine de la instanța supremă, iar celălalt a fost elaborat de Casa Națională de Pensii, la solicitarea expresă a Curții.
Raportul transmis de Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, instituție care a contestat reforma pensiilor din magistratură, are forma unei „expertize contabile”. Documentul susține că aplicarea noii formule de calcul ar conduce, în anumite situații, la pensii de serviciu mai mici decât cele obținute exclusiv pe baza contributivității.
Conform raportului, magistrații de la judecătorii și parchetele aferente ar putea avea pensii cu aproximativ 36% mai mici, în timp ce cei mai afectați ar fi judecătorii ÎCCJ, cu reduceri ce ar putea depăși 51%. Calculele au la bază un scenariu ipotetic, care presupune angajarea unui magistrat după intrarea în vigoare a legii și o carieră profesională de 42 de ani.
Totuși, același document arată că, în urma reformei, magistrații ar putea avea pensii mai mici doar în raport cu anumite categorii profesionale, precum ambasadorii sau unii angajați ai Curții de Conturi.
„Pe calculele pe care am încercat să le facem și noi, să vedem ce ar urma să se întâmple în acest sistem, e foarte clar că veniturile pe care s-ar putea baza un magistrat ieșit la pensie în viitor ar fi semnificativ mai mici decât cele cu care s-a obișnuit până în prezent. Când nu ai pensie contributivă, când vii și ceri bani de la altcineva, oricum ceri să-ți plătească altcineva drepturile pentru pensie, nici nu are rost să începi discuția despre cât de mare va fi procentul, cât de mult va fi din ultimul salariu.”, a declarat, pentru ProTV, profesorul de economie internațională Christian Năsulea.
Al doilea raport analizat de judecătorii constituționali a fost realizat de Casa Națională de Pensii și prezintă situația actuală a beneficiarilor de pensii de serviciu din sistemul judiciar. Conform documentului, pensia medie de serviciu în anul 2025 a fost de 24.842 de lei brut, în timp ce pensia medie din sistemul public s-a situat la 2.778 de lei brut. Doar în cursul anului trecut, peste 1,7 miliarde de lei au fost plătite din bugetul de stat către cei 5.789 de pensionari speciali din magistratură, iar în ultimii cinci ani cheltuielile totale s-au apropiat de 7 miliarde de lei.
În ceea ce privește dinamica pensionărilor, datele arată că, în 2025, 283 de magistrați au solicitat pensionarea, însă până la finalul anului doar 164 se aflau efectiv în plată. În ultimii cinci ani, au ieșit la pensie 1.656 de magistrați, dintr-un total de 2.364 de cereri. În luna octombrie 2025, pensia de serviciu maximă din magistratură era de 69.343 de lei brut, în timp ce pensia minimă se situa la 8.196 de lei brut.
Sursa: romaniatv.net
Articolul România a plătit, în ultimii cinci ani, peste 7 miliarde de lei pe pensiile judecătorilor și procurorilor. Legea pensiilor magistraților este blocată la CCR apare prima dată în Olt Alert.
Citeste mai mult
