Economia României a intrat în recesiune tehnică, după ce Produsul Intern Brut a înregistrat două trimestre consecutive de scădere, iar perspectivele pe termen scurt rămân dificile. Avertismentul vine din partea lui Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România, în urma celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS).
Potrivit INS, în trimestrul IV din 2025 PIB-ul a scăzut cu 1,9% față de trimestrul III, în termeni reali. Scăderea vine după un recul de 0,2% în trimestrul anterior comparativ cu trimestrul II, ceea ce îndeplinește criteriul statistic al recesiunii tehnice — două trimestre consecutive de contracție economică.
Adrian Codirlașu a subliniat că diminuarea de 1,9% este una semnificativă și reprezintă elementul cel mai îngrijorător al noilor date. Deși România se află la limită din punct de vedere tehnic, condițiile pentru definirea recesiunii sunt îndeplinite. Cu toate acestea, pe ansamblul anului 2025 economia a înregistrat o creștere de aproximativ 0,6%, ceea ce arată că o recesiune tehnică nu echivalează automat cu o scădere anuală a economiei.
Ce înseamnă recesiune tehnică
Recesiunea tehnică este un indicator statistic utilizat în economie și apare atunci când PIB-ul unei țări scade timp de două trimestre consecutive. Nu implică automat o criză economică severă, ci semnalează o perioadă de încetinire sau contracție. Economiile evoluează în cicluri, alternând faze de expansiune cu perioade de stagnare sau recul. În multe situații, astfel de episoade sunt limitate și pot fi urmate de reveniri rapide, în funcție de politicile economice și de contextul internațional.
Diferența față de o recesiune profundă ține de amploarea și durata declinului. În cazul unei crize severe apar, de regulă, creșteri accentuate ale șomajului, scăderi consistente ale investițiilor și blocaje extinse în economie — semnale care, în prezent, nu se manifestă la nivel pronunțat în România.
Consumul, principalul factor al contracției
Potrivit președintelui Asociației CFA România, principalul motor al scăderii economice a fost diminuarea consumului, după o perioadă în care acesta a susținut creșterea. Inflația de aproximativ 10% a depășit ritmul majorărilor salariale, de circa 5%, ceea ce a dus la o reducere semnificativă a puterii de cumpărare și, implicit, la temperarea consumului.
În acest context, consumul nu este așteptat să contribuie semnificativ la creșterea economică în perioada următoare. O posibilă relansare ar putea veni din investiții și din atragerea fondurilor europene, însă numai dacă vor fi implementate reformele necesare.
Codirlașu leagă actuala situație și de nivelul ridicat al deficitului bugetar, corectat prin majorări de taxe și prin inflație — măsuri care au afectat puterea de cumpărare și mediul privat. În opinia sa, ajustarea deficitului ar trebui realizată prin reducerea cheltuielilor publice, nu prin creșterea taxelor, întrucât retragerea resurselor din economia privată îngreunează relansarea.
De asemenea, economistul avertizează asupra riscului unei perioade de stagflație — combinația dintre stagnare economică și inflație ridicată — un scenariu dificil de gestionat, deoarece măsurile clasice de politică monetară pot amplifica fie inflația, fie recesiunea.
Reacția autorităților
Premierul Ilie Bolojan a declarat că recesiunea tehnică reprezintă un „cost anticipat și inevitabil” al tranziției de la un model economic bazat pe consum și deficit la unul centrat pe investiții și productivitate. El a subliniat că România nu traversează o criză, ci o perioadă de ajustare.
La rândul său, consilierul Victor Giosan a explicat că recesiunile tehnice sunt fenomene normale în cadrul ciclurilor economice, mai ales după perioade îndelungate de creștere accelerată.
Evoluția economiei în următorii ani va depinde însă de politicile fiscale adoptate, de capacitatea autorităților de a reduce dezechilibrele bugetare și de a susține investițiile, în condițiile în care perspectivele de creștere pentru 2026 rămân moderate.
