Îmbătrânirea este un proces natural și multifactorial care afectează toate organismele. Cercetările arată că nu există o singură cauză a îmbătrânirii, ci o combinație de mecanisme biologice care influențează ritmul în care organismul se degradează. Oamenii de știință vorbesc tot mai des despre conceptul de „viață lungă sănătoasă” – nu doar despre a trăi mai mult, ci despre a menține funcțiile fizice și cognitive cât mai mult timp.
Printre principalii markeri celulari ai îmbătrânirii se numără eroziunea telomerilor, disfuncția mitocondrială, inflamația cronică, senescența celulară sau comunicarea intercelulară anormală. Vestea bună este că procesul de îmbătrânire este considerat „plastic”, ceea ce înseamnă că poate fi influențat prin stilul de viață și alimentație.
Ce este restricția calorică și de ce atrage atenția cercetătorilor
Restricția calorică reprezintă reducerea aportului energetic zilnic cu aproximativ 20–30%, fără a provoca malnutriție. Dieta trebuie să rămână echilibrată și să asigure necesarul complet de vitamine, minerale, proteine și grăsimi esențiale.
Primele studii realizate pe animale, în urmă cu aproape un secol, au arătat că reducerea caloriilor poate prelungi durata de viață și întârzia apariția bolilor asociate vârstei, precum diabetul de tip 2, bolile cardiovasculare sau unele forme de cancer. Mecanismele implicate includ activarea sistemelor de reparare celulară, reducerea inflamației și îmbunătățirea funcției mitocondriilor.
Restricția calorică stimulează procese precum autofagia – mecanism prin care celulele elimină componentele deteriorate – și influențează căi moleculare legate de longevitate, cum ar fi sirtuinele, AMPK și mTOR.
Ce spun studiile despre efectele la oameni
Deși majoritatea datelor provin din cercetări pe animale, există și studii pe oameni. Proiectul CALERIE, derulat în Statele Unite, a arătat că o reducere modestă a aportului caloric cu aproximativ 12% timp de doi ani a dus la scăderea inflamației și la îmbunătățirea metabolismului energetic. Participanții au prezentat o reducere a tensiunii arteriale și a riscului cardiometabolic, fără scăderea semnificativă a forței musculare.
Pe termen lung, persoanele care adoptă voluntar restricția calorică moderată și o dietă bogată în nutrienți par să aibă profiluri metabolice mai sănătoase și factori de risc mai mici pentru boli cronice. Totuși, specialiștii atrag atenția că dietele foarte restrictive pot afecta masa osoasă și pot fi dificil de menținut pe termen lung.
Lecții despre longevitate din Japonia și „Zonele Albastre”
Longevitatea nu depinde doar de calorii, ci și de stilul de viață. În Japonia, unde speranța de viață este printre cele mai ridicate din lume, porțiile sunt mai mici, iar dieta este bogată în alimente vegetale și fermentate. Conceptul japonez „hara hachi bu” – să te oprești din mâncat când ești sătul în proporție de 80% – seamănă cu principiile restricției calorice.
În așa-numitele „Zone Albastre” – regiuni precum Okinawa, Sardinia sau Ikaria – oamenii trăiesc frecvent peste 100 de ani. Elementele comune includ mișcarea zilnică naturală, o dietă bazată pe plante, un scop clar în viață, relații sociale puternice și reducerea stresului.
Este restricția calorică pentru toată lumea?
Specialiștii subliniază că restricția calorică nu înseamnă înfometare. Orice reducere a aportului alimentar trebuie făcută sub supravegherea unui medic nutriționist sau dietetician, mai ales în cazul persoanelor vârstnice sau cu boli cronice. Analizele periodice și exercițiile fizice sunt esențiale pentru menținerea sănătății osoase și musculare.
În final, secretul longevității nu pare să fie o dietă extremă, ci un echilibru între alimentație moderată, activitate fizică și conexiuni sociale puternice.
Citește și: (VIDEO) Mehedinți: Șofer reținut după ce ar fi condus fără permis
Citeste mai mult