Când unii funcționari publici trebuie să-și evalueze public rezultatele muncii de un an poți asista la momente demne de emisiuni de umor. Sau generatoare de angoase, dacă încerci să iei în serios rolul administrației publice, ca fiind în slujba cetățeanului. Un astfel de caz întâlnim la Consiliul Județean (CJ) în momentul când funcționarul Poiană Dumitrița, consilier, prezintă raportul de evaluare a implementării legii 544/2001 în anul 2022. Aprobat de șefii ierarhici, adică Rozalica Coadă, șef birou, Bogdan Bosovici, director general și de Ion Asaftei, pe post de Arsene și transmis în mapa consilierilor spre știință, probabil și spre analiză. Documentul este o mostră de birocrație dusă la maxim, specifică epocii Arsene.
Legea liberului acces la informațiile de interes public, facultativă la CJ Neamț
Orice persoană cât de cât familiarizată cu circuitul informațiilor în CJ Neamț știe că dacă nu erai agreat de Arsene nu aveai nici o șansă la informații oficiale. Persoană fizică sau juridică, ziarist sau simplu cetățean. Contul de Facebook al lui Arsene era biblia informațiilor publice, adepții trebuiau să-și dea obolul și să se exprime admirativ la fiecare postare, după care cine voia era liber să preia comunicatele de la personajul autocaracterizat prin sintagma ”fapte nu vorbe”. Așa că o cerere de informații de la ”presa ostilă” era abil sau direct refuzată, funcționarii de la ceea ce se numește biroul de presă fiind nevoiți să implore uneori să fie ocoliți/lăsați în pace.
„Mesagerul de Neamț” a cerut, pe baza prevederilor acestei legi, ca să dăm doar un singur exemplu, ca instituția să nominalizeze personajul care a acceptat să se reia circulația pe podul nerecepționat de la Luțca, după inaugurarea acestuia în prezența președintelui Arsene. Nici până în ziua de astăzi nu am primit un răspuns sau măcar vreo explicație. Nici măcar aceea văzute în filmele americane, că instituția nu răspunde ca să nu se autoincrimineze. Documentul oficial privind evaluarea implementării legii 544 face cinste școlii de comunicare girată de Ionel Arsene și supravegheată juridic de Daniela Soroceanu, prin cinismul și modul de prezentare a informațiilor.
Autoevaluare: Foarte bine!
Poiană Dumitrița, pusă să evalueze activitatea instituției din acest punct de vedere nu șovăie deloc și acordă un generos foarte bine. După care este obligată se explice lucrurile pe bază de chestionar: sunt resurse alocate suficiente, s-a colaborat foarte bine cu colegii, nu a cheltuit nici un ban de la buget, în afară de salarii, CJ publică informațiile specifice pe pagina de internet a instituției, pe care o consideră suficient de vizibilă (?!?) și oferă ca soluție pentru creșterea vizibilității… rețelele de socializare! Sau, ca alternativă, pagini personalizate ale (atenție!) conducerii instituției – nu ale instituției în sine. Modelul paginii lui Arsene s-a înrădăcinat adânc în conștiința funcționarilor din CJ și probabil nu va putea fi extras nici măcar prin intervenții chirurgicale administrative.
În chestionarul la care răspunde doamna Poiană, răspuns supervizat și aprobat de șefi, apare o întrebare capcană: Care sunt măsurile interne pe care intenționați să le aplicați pentru publicarea unui număr cât mai mare de seturi de date în format deschis? Răspunsul vine telefonat: nu este cazul! Totul merge uns ca pe roate, nu este cazul de mai multă transparență, pentru că tot județul stă zilnic pe site-ul CJ! Statistic, cereri de informații au fost cam una pe săptămână, iar tabelul publicat o confirmă (FOTO 1).
Trebuie să recunoaștem, un volum de muncă imens, mai ales când vine vorba despre a oferi informații de interes public, care trebuie atent selectate, ca nu cumva instituția să fie surprinsă pe picior greșit.
Explicații pentru termene depășite: ————–
Fără explicații cât de cât valabile, din cele 54 de solicitări dispar 13! Ce s-a întâmplat cu ele este un mister, doamna Poiană nu explică și șefii sunt de acord! Un tabel consemnează diferența și modul în care au fost ”soluționate” cererile.
Semnificația coloanelor din tabel este următoarea:
A – Cereri soluționate în termen de 10 zile, adică 34
B – Cereri soluționate în termen de 30 de zile, adică 4
C – Cereri pentru care termenul a fost depășit, adică 1.
Urmează două întrebări la care nu se dă nici un răspuns, pentru că, legal, nu poate fi dat! Legea prevede clar că trebuie să răspunzi la fiecare solicitare! Indiferent de răspuns, ele trebuie să există. Iar dacă nu-l dai, trebuie să explici de ce. Doamna Poiană iese rapid din încurcătură și la întrebarea ”menționați următoarele cauze pentru care anumite răspunsuri nu au fost transmise în termenul legal?” ignoră problema cu nonșalanță, lăsând o linie punctată să sugereze răspunsul.
Același răspuns, de data aceasta nu mai apare nici măcar linia punctată, apare și la întrebarea ”ce măsuri au fost luate pentru ca această problemă să fie rezolvată?”
Conducerea CJ Neamț și-a însușit toate tot ceea ce a scris Dumitrița Poiana și pare de acord că aceasta și-a îndeplinit impecabil sarcinile. Nu știm exact dacă la nivel de consilieri județeni vor fi întrebări, dar „Mesagerul de Neamț” se obligă să transmită cel puțin 5 cereri oficiale de informații publice, pentru a înviora activitatea instituției din acest punct de vedere.
Valentin BĂLĂNESCU
The post Republica Funcționarilor Indolenți sau model de bătaia de joc la CJ Neamț appeared first on Stiri Neamt.
Citeste mai mult