Teoretic, statul roman asigura cheltuieli cu hrana, cazarea si alte nevoi necesare persoanelor refugiate din Ucraina, aflate pe teritoriul Romaniei, in acest sens fiind emise numeroase acte normative. Cand vine insa vorba sa-i ajute practic pe cetatenii fugiti din calea bombelor, statul de misca foarte greu, povara fiind in continuare pe umerii voluntarilor Din 24 februarie, ziua in care Rusia a invadat Ucraina, si pana in prezent, au fost emise sau modificate peste 20 de acte normative tocmai pentru ca statul roman sa poata raspunde eficient acestei crize umanitare. Practic insa, voluntarii fac periodic apel pe retelele de scializare pentru „o plasa cu alimente“, „cateva hainute pentru doi copii plecati cu haine de iarna“, „articole de igiena, va rugam!“, „informatii despre protectia temporara cine ne poate da?“ si asa mai departe. „Conditia de baza este sa ceri ca sa ti se dea“, spune un oficial al unei institutii a statului. Realitatea, in schimb, arata ca ceri acum si ti se da cel mai devreme peste o luna. Si tocmai aceasta lentoare a autoritatilor ii demoralizeaza pe cei care au sarit sa ajute si care si-au pus mainile-n cap vazand procedura de decontare. Escrocii care, in schimb, „s-au prins ca e rost de un ban“ fie cresc brusc costul chiriei cand au in fata un refugiat cu dare de mana, fie se gandesc sa castige din doua surse, si de la ucraineni, dar si din cererea depusa la stat.Articolul Refugiatii cazati in Romania si voluntarii raman fara resurse. Statul, veriga slaba apare prima dată în InfoBraila.
Citeste mai mult
