Un raport al Comitetului Juridic din Camera Reprezentanților a SUA acuză instituțiile Uniunii Europene, în special Comisia Europeană, că ar fi exercitat, în ultimii zece ani, presiuni sistematice asupra marilor platforme online pentru a controla conținutul publicat. Potrivit documentului, aceste presiuni nu s-ar fi limitat la spațiul european, ci ar fi avut efecte și în afara UE, „inclusiv asupra americanilor în Statele Unite”.
Raportul poartă titlul „The Foreign Censorship Threat, Part II: Europe’s Decade-Long Campaign to Censor the Global Internet and How it Harms American Speech in the United States” („Amenințarea cenzurii străine, partea a II-a: Campania europeană de cenzurare a internetului global, care durează de un deceniu, și modul în care aceasta afectează libertatea de exprimare în Statele Unite”). Documentul este un „Interim Staff Report” și a fost publicat miercuri, 3 februarie 2026.
Autorii spun că investigația comitetului analizează „cum și în ce măsură legi, reglementări și ordine judecătorești străine” determină companiile de tehnologie să „cenzureze discurs” în SUA. Ei precizează că, „în conformitate cu citația”, mai multe companii au pus la dispoziția comitetului mii de documente interne și corespondențe.
Alegerile din România, exemplu central în raport
Un capitol important al raportului este dedicat alegerilor, iar cazul României este prezentat drept unul dintre cele mai relevante exemple. Potrivit documentului, TikTok ar fi fost supus celor mai intense solicitări de moderare a conținutului în perioada alegerilor prezidențiale din România, după ce Curtea Constituțională a anulat primul tur al scrutinului din noiembrie 2024. Decizia a venit în urma acuzațiilor serviciilor de informații privind o presupusă campanie coordonată pe TikTok în favoarea candidatului Călin Georgescu.
Raportul afirmă că, în răspunsurile transmise Comisiei Europene, TikTok ar fi arătat că „nu a găsit, și nici nu i s-au prezentat, dovezi” privind existența „unei rețele coordonate de 25.000 de conturi” asociate campaniei lui Georgescu, aceasta fiind descrisă drept acuzația-cheie a autorităților.
Autorii mai susțin că „documente interne TikTok” ar „submina” narațiunea prezentată public de autorități și că episodul românesc ar reprezenta un vârf al presiunilor politice exercitate asupra platformei în materie de moderare, într-un context electoral tensionat, alegerile fiind reluate ulterior.
„Nu am găsit dovezi”: poziția TikTok
Conform raportului, echipa internă de „informații privind amenințările” a TikTok „nu a fost de acord” cu evaluarea potrivit căreia ar fi existat o operațiune coordonată de Rusia. Aceasta ar fi identificat trei operațiuni coordonate în perioada electorală, „niciuna” dintre ele având legătură cu Rusia.
De asemenea, documentul menționează că, la 28 noiembrie 2024, TikTok ar fi informat un regulator român despre „activitate suspectă” legată de posibile materiale de promovare politică plătită nedeclarată, dar „nu a legat acest lucru de Rusia”.
Raportul face trimitere și la „relatări publice” care ar fi pus sub semnul întrebării ipoteza implicării Rusiei. Potrivit unor informații atribuite autorității fiscale, campania reclamată ar fi fost finanțată de Partidul Național Liberal.
„Dar rezultatele alegerilor nu au fost niciodată repuse în vigoare, iar în mai 2025, candidatul preferat de sistem (establishment) a câștigat președinția României în alegerile reprogramate”, notează autorii.
Presiunile Comisiei Europene și ancheta DSA
Raportul mai susține că, pe 29 noiembrie 2024, Direcția Generală CONNECT a Comisiei Europene a convocat o discuție cu TikTok privind moderarea conținutului politic legat de România. În acest context, Comisia ar fi cerut informații despre „schimbări” la „procese, controale și sisteme” folosite de platformă pentru identificarea riscurilor sistemice.
Potrivit documentului, TikTok ar fi informat Comisia că va cenzura conținutul care include termenii „lovitură de stat” și „război”, „pentru următoarele 60 de zile”, pentru „atenuarea riscului de narațiuni dăunătoare”. Raportul susține însă că, din perspectiva Comisiei, „asta nu era suficient”.
La 17 decembrie, Comisia Europeană ar fi deschis o investigație formală împotriva TikTok în baza Digital Services Act (DSA). Ulterior, în februarie 2025, Comisia ar fi cerut o întâlnire cu echipa de produs a platformei, pe teme precum „politici privind comportamentul înșelător și aplicarea acestora” și „potențialul ineficient” al măsurilor de „atenuare”.
Cererile autorităților române și moderarea conținutului
Un alt aspect evidențiat în raport este modul în care autoritățile române ar fi solicitat eliminarea de conținut „în afara procesului formal” prevăzut de DSA. TikTok ar fi transmis ulterior Comisiei că era „reticent față de abordarea foarte informală” folosită în contextul alegerilor, invocând riscul de „influențe politice” și de „eliminarea nejustificată a conținutului legal (cum ar fi discursurile politice)”.
Raportul oferă ca exemplu o solicitare de eliminare a unor materiale pe motiv că ar fi fost „lipsit de respect și o insultă la adresa PSD”.
Între primul tur și anularea alegerilor, cererile ar fi devenit mai extinse, inclusiv solicitarea ca „toate materialele care conțin imagini cu Calin Georgescu trebuie eliminate”. Autorii notează că TikTok ar fi refuzat eliminarea unor postări ale cetățenilor, invocând libertatea de exprimare.
Disputa privind eliminările cu efect global
Raportul descrie și un episod în care, în urma unei hotărâri judecătorești din România, TikTok ar fi aplicat „geo-block” pentru anumite materiale. Potrivit autorilor, regulatorul electoral român ar fi susținut însă că decizia este „obligatoriu nu numai în România”.
Este citată și o formulare atribuită Serviciului Român de Informații, potrivit căreia, deși platforma a „blocat accesul vizual” din România, postările au rămas vizibile în alte state.
Autorii interpretează astfel de solicitări de tip „global takedown” ca depășind jurisdicția națională și ca o încălcare a „suveranității” altor state, folosind acest argument pentru a susține că efectele reglementărilor europene pot ajunge dincolo de granițele UE.
Rolul ONG-urilor și al fact-checkerilor
În capitolul dedicat alegerilor, raportul afirmă că, printr-un „sistem de răspuns rapid”, fact-checkeri „aprobați” de Comisia Europeană pot transmite solicitări prioritare de cenzură înainte și după scrutinuri, inclusiv în cazul României. Autorii susțin că aceste organizații ar fi „de stânga și pro-cenzură” și „orice altceva decât neutre din punct de vedere politic”.
În cazul României, documentul menționează Bulgarian-Romanian Observatory of Digital Media, despre care spune că este finanțat de UE și că ar fi trimis către TikTok tabele cu „sute de cereri de cenzură” în zilele de după primul tur.
Este invocată și activitatea ONG-ului Funky Citizens, despre care raportul afirmă că a semnalat cel puțin 334 de videoclipuri în noiembrie–decembrie 2024. Dintre acestea, 153 ar fi fost „eliminate la nivel global”. Printre exemplele de conținut semnalat se numără o afirmație potrivit căreia alegerile ar fi fost anulate „deoarece establishmentul nu dorea să devină președinte candidatul Călin Gheorghiu”.
Concluziile raportului
În ansamblu, autorii susțin că presiunile exercitate de instituțiile europene ar fi determinat platformele online să își schimbe regulile de moderare la nivel global, „încălcând astfel în mod direct libertatea de exprimare online a americanilor în Statele Unite”. Cazul României este prezentat ca un exemplu de escaladare a acestor practici în perioade electorale sensibile.
Raportul afirmă că, înainte de emiterea citațiilor, aceste interacțiuni „s-a petrecut în mare parte în secret”, iar publicarea documentului ar scoate la lumină aceste practici „pentru prima dată”. Scopul declarat este de a oferi Comitetului Juridic informații necesare pentru a decide „ce măsuri legislative poate lua pentru a proteja libertatea de exprimare online în Statele Unite”.
În concluzie, autorii reiau ideea că DSA ar fi fost „instrumentalizat” pentru a împinge platformele spre forme mai agresive de moderare, inclusiv prin mecanisme legate de alegeri și prin solicitări cu efect dincolo de granițele UE. În cazul României, disputele legate de anularea alegerilor și de moderarea conținutului online ar fi fost folosite, potrivit raportului, pentru a justifica intensificarea presiunilor asupra platformelor digitale.
Citeste mai mult
