Nu credeam să-nvăț a muri vrodată;Pururi tânăr, înfășurat în manta-mi,Ochii mei nălțam visători la steauaSingurătății. Când deodată tu răsăriși în cale-mi,Suferință tu, dureros de dulce…Pân-în fund băui voluptatea morțiiNe’ndurătoare. Jalnic ard de viu chinuit ca Nessus.Ori ca Hercul înveninat de haina-i;Focul meu a-l stinge nu pot cu toateApele mării. De-al meu propriu vis, mistuit mă […]
Citeste mai mult