PSD a depus o plângere penală împotriva fostului premier Ludovic Orban, în legătură cu plata despăgubirilor acordate fraților Ioan și Viorel Micula în perioada în care acesta conducea Guvernul.
Potrivit documentului obținut de publicația Gândul, prejudiciul invocat de social-democrați s-ar ridica la aproximativ 912 milioane de lei, echivalentul a circa 175 de milioane de euro.
În plângere, PSD susține că Ludovic Orban ar fi determinat sau adoptat Hotărârea de Guvern nr. 917/2019, prin care Executivul a suplimentat bugetul Ministerului Finanțelor Publice cu suma de 912.500.000 de lei, bani proveniți din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului. Suma ar fi fost destinată achitării despăgubirilor către Ioan și Viorel Micula și către companiile European Food, Starmill și Multipack.
Autorii plângerii susțin că utilizarea Fondului de rezervă bugetară ar fi fost nelegală, întrucât acesta poate fi folosit doar pentru cheltuieli urgente sau neprevăzute. Or, litigiul cu frații Micula era cunoscut de mai mulți ani: arbitrajul internațional începuse în 2005, iar hotărârea ICSID fusese pronunțată în 2013.
PSD spune că România se afla, la momentul respectiv, într-o situație juridică complicată, între două obligații contradictorii. Pe de o parte, exista hotărârea arbitrală ICSID, care obliga statul român la plata despăgubirilor. Pe de altă parte, Comisia Europeană considera că plata acestor sume ar reprezenta un ajutor de stat incompatibil cu dreptul Uniunii Europene.
În document sunt invocate și presupuse presiuni asupra unor funcționari din Ministerul Finanțelor, printre care Ciprian Badea și Mihai Diaconu, pentru urgentarea efectuării plății. De asemenea, plângerea face referire la informații privind o posibilă întâlnire informală la Cabinetul premierului, la care ar fi participat și beneficiarii despăgubirilor, frații Micula.
De menționat este că depunerea unei plângeri penale reprezintă un demers juridic prin care autorii sesizează organele de anchetă cu privire la posibile fapte penale. Aceasta nu înseamnă automat că persoana vizată a comis faptele reclamate, stabilirea unei eventuale răspunderi penale urmând să fie făcută doar de procurori și, după caz, de instanțele de judecată.
Context. Cum a apărut cazul Micula și de ce a devenit unul dintre cele mai complicate litigii ale României
Cazul Micula își are originea la finalul anilor ’90, când România încerca să atragă investiții în zone mai puțin dezvoltate. Statul a oferit atunci o serie de facilități fiscale pentru investitorii care dezvoltau afaceri în zone defavorizate, printre care scutiri și reduceri de taxe.
Frații Ioan și Viorel Micula, oameni de afaceri cu cetățenie română și suedeză, au investit prin companiile din grupul European Food/Drinks în zona Ștei-Nucet-Drăgănești, din județul Bihor. Investițiile vizau fabrici, utilaje, terenuri, clădiri și echipamente pentru industria alimentară.
Problema a apărut în perioada pregătirii României pentru aderarea la Uniunea Europeană. Pentru a se alinia regulilor europene privind ajutorul de stat, România a eliminat înainte de termen o parte dintre facilitățile fiscale promise investitorilor. Frații Micula au susținut că statul român le-a încălcat drepturile și au deschis un arbitraj internațional împotriva României.
În 2013, tribunalul arbitral de la Washington, din cadrul ICSID, le-a dat dreptate investitorilor și a obligat România să plătească despăgubiri. Ulterior, însă, Comisia Europeană a intervenit și a stabilit că plata acestor despăgubiri ar reprezenta un ajutor de stat ilegal, incompatibil cu normele Uniunii Europene.
Astfel, cazul Micula a devenit un conflict juridic între două planuri: pe de o parte, obligația României de a respecta hotărârea arbitrală internațională, iar pe de altă parte, obligația de a respecta regulile europene privind ajutorul de stat. Această suprapunere a făcut ca litigiul să se prelungească ani de zile și să genereze controverse politice, juridice și financiare.
Citeste mai mult
