Muzeul de Artă Brașov, în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, anunță finalizarea proiectului „Muzeul virtual al artei sub comunism. Perspective asupra unui patrimoniu controversat”, desfășurat începând cu luna august 2025.
Despre necesitatea și motivația acestui proiect, Bianca-Maria Bălșan, managerul Muzeului de Artă Brașov, declară:
„Muzeul virtual al artei sub comunism a pornit de la o problemă concretă a Muzeului de Artă Brașov, comună multor muzee din România: lipsa spațiului pentru a expune un patrimoniu amplu și dificil, realizat în perioada comunistă. În absența unui muzeu sau a unei secțiuni permanente dedicate acestei perioade, un patrimoniu vast rămâne în mare parte invizibil sau este prezentat rar și fragmentat în fața publicului. Muzeul virtual a devenit astfel o soluție necesară: un spațiu alternativ de expunere, cercetare și interpretare, care nu înlocuiește muzeul fizic, ci îl anticipează și îl completează. Prin arhivă digitală, expoziții, conferințe și ateliere educative, proiectul deschide un cadru în care arta sub comunism nu este tratată ca un episod închis, ci ca un teren de întrebări, tensiuni și interpretări, aflat încă în legătură cu prezentul.”
Pe parcursul celor 7 luni de activitate, proiectul a reunit o serie de acțiuni complementare, care au contribuit la conturarea unui demers coerent și interdisciplinar.
Proiectul a readus în atenție arta realizată în perioada 1948-1989 prin cercetare, digitizare și reinterpretare contemporană, valorificând un patrimoniu care a rămas mult timp în umbră. Peste 500 de lucrări din colecția Muzeului de Artă Brașov au fost digitizate și sunt disponibile în prezent pentru consultare atât publicului larg, cât și cercetătorilor și specialiștilor.
Artiștii care au realizat lucrările digitizate beneficiază de scurte prezentări biografice pe website-ul proiectului, realizate de Cosmin Nasui și dr. Radu Popica, facilitând o mai bună contextualizare istorică și artistică a operelor și a parcursului creatorilor acestora.
Cercetarea, rol esențial
Au fost realizate 4 studii de cercetare. Dr. Monica Enache a semnat articolul „Eroinele muncii. Evoluția viziunii oficiale despre femeie în societatea comunistă și avatarurile acesteia în artă”, care analizează evoluția reprezentărilor feminine din arta românească aflată sub regimul comunist, plasându-le în relație cu transformările ideologice, politice și sociale dintre 1948 și 1989.
Dr. Luciana Jinga și Dan Mihai Țălnaru au realizat studiul „Evoluția reprezentărilor feminine în comunismul românesc”, în care este evidențiată contradicția structurală dintre discursul oficial egalitarist și marginalizarea reală a femeilor.
Articolul „Patrimoniul controversat la proba timpului: estetică, ideologie și memorie în colecțiile Muzeului de Artă Brașov (1950–1989)”, semnat de Cosmin Năsui, subliniază importanța revenirii la sursele istorice, atât pentru o poziționare critică în prezent, cât și pentru combaterea narațiunilor istorice false.
Un alt studiu realizat de dr. Andreea Lazea analizează pluridisciplinar colecția de artă din perioada comunistă a Muzeului de Artă Brașov, urmărind relația dintre creația artistică, puterea politică și construcțiile de memorie și istorie în România anilor 1948–1989.
Conferințe susținute în cadrul Muzeului de Artă Brașov
În continuarea activității de cercetare, conferințele susținute în cadrul Muzeului de Artă Brașov au reprezentat un prilej important pentru deschiderea dialogului despre perioada comunistă, artă, propagandă și reprezentare. Conferința „Dialoguri despre un trecut care nu trece”, organizată la 7 noiembrie 2025, a abordat, într-un cadru cultural, temele și reflecțiile propuse de expoziția „Un trecut care nu trece. Comunismul și moștenirea sa artistică”.
Evenimentul a urmărit să încurajeze un dialog despre moștenirea vizuală a comunismului și a propus o perspectivă critică asupra modului în care arta produsă în perioada comunistă a fost colecționată, interpretată și ulterior repoziționată în discursul cultural actual. La acest dialog au participat: Cosmin Năsui – curator, istoric și critic de artă; Radu Popica – istoric, Muzeul de Artă Brașov; Luciana Jinga – expert, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc; Monica Enache – curator și expert în artă modernă românească; Dan Mihai Țălnaru – director executiv, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc.
Conferința „Redescoperindu-l pe Hans Mattis-Teutsch. Povestea unui artist vizionar”, susținută de dr. Radu Popica, a readus în atenția publicului personalitatea și creația artistului brașovean Hans Mattis-Teutsch (1884–1960). Participanții au avut ocazia să descopere parcursul biografic și creația complexă a artistului, analizată atât în contextul avangardei europene, cât și al transformărilor survenite după instaurarea regimului comunist.
Conferința „Strength and Visibility: Curating Women Artists between Past and Present”, organizată de Muzeul de Artă Brașov în parteneriat cu Asociația 4Culture, sâmbătă, 15 noiembrie 2025, le-a adus în fața publicului pe Andreea Căpitănescu, producătoare culturală, curatoare independentă, directoare artistică și fondatoare a Asociației 4Culture, și pe dr. Olivia Nițiș, cercetătoare la Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu” al Academiei Române, curatoare independentă și istoric de artă. Dialogul a abordat teme precum dificultățile cercetării artistelor, integrarea micro-istoriilor în istoria artei și recuperarea creației artistice feminine.
Ateliere educative
Proiectul și-a propus să deschidă dialogul despre perioada comunistă către un public mai larg, elevii de gimnaziu și liceu fiind parteneri importanți de discuție. În cadrul atelierelor educative, tinerii s-au familiarizat cu patrimoniul Muzeului de Artă Brașov și au avut ocazia să dezbată teme și idei reprezentative din arta realizată în perioada comunistă. Atelierul „Urme ale comunismului”, susținut de Sînziana Dumitrescu, a propus o incursiune critică și interactivă în istoria secolului XX, folosind patrimoniul artistic al muzeului ca punct de plecare. Atelierul „Un trecut care nu trece”, coordonat de Andreea Pocol, a invitat elevii de liceu să analizeze arta comunistă ca document vizual, instrument de propagandă, dar și spațiu al ambiguității și rezistenței subtile.
Expoziția „Un trecut care nu trece. Comunismul și moștenirea sa artistică”
O altă componentă importantă a proiectului a fost cea expozițională. În spațiul Muzeului de Artă Brașov a fost prezentată expoziția „Un trecut care nu trece. Comunismul și moștenirea sa artistică”, realizată pe baza conceptului curatorial semnat de Cosmin Năsui. Proiectul expozițional a propus un model de curatoriat democratic și distribuit, în care decizia curatorială a fost împărțită între peste 30 de personalități din domenii diverse, fiecare invitat selectând o lucrare din colecția digitizată a muzeului.
Cei care au contribuit cu propria perspectivă la construcția expoziției sunt: Alina Andrei, Vlad Babenco, Alina Beteringhe, Paul Breazu, Dimény András, Monica Enache, Ionela-Andreea Ghețe, Constantin Goagea, Laura Grünberg, Horia Hudubeț, Mihaela Ion, Marian Ivan, Luciana Jinga, Andreea Lazea, Mihai Lukács, Dan Lungu, Matei Martin, Raluca Nagy, Daniel Nazare, Cosmin Năsui, Florin Nechita, Petru Lucaci, Ioana Pârvulescu, Dan Perjovschi, Lia Perjovschi, Bogdan Popa, Caterina Preda, Marcela Rădulescu, George Roșu, Ioan Stanomir, Daniel Șandru, Alina Șerban, Dan Mihai Țălnaru, Cristian Vasile, Mihai Zgondoiu.
Expoziția a inclus intervenții de artă contemporană semnate de Alina Andrei, Dan Perjovschi și George Roșu, care au deschis un dialog critic între memoria oficială și perspectiva prezentului. Expoziția a inclus și o secțiune participativă, care a permis publicului să continue procesul de selecție a lucrărilor, fără constrângeri estetice sau ideologice prestabilite.
Vernisajul a fost completat de o intervenție sonoră curatorială semnată de Remus Miron, cercetător, curator muzical și sound designer, dedicată recuperării și restaurării înregistrărilor interzise de regimul comunist.
Tur ghidat tematic
Publicul a avut posibilitatea să interacționeze cu acest patrimoniu și printr-un tur ghidat tematic susținut de dr. Vlad Babenco, manager cultural. Cei 75 de participanți au parcurs traiectoria artei din perioada 1948-1989, într-o relatare despre realitățile sociale și istorice ale epocii.
Pe lângă expoziția fizică, proiectul a inclus și expoziții virtuale tematice, menite să investigheze utilizarea artelor plastice ca instrument de propagandă. Expoziția „Fabricarea unei istorii idealizate a Partidului Comunist Român prin intermediul artelor plastice” analizează reinterpretarea istoriei prin selecții din colecția Muzeului de Artă Brașov. Expoziția „Arta în slujba propagandei: imaginea colectivizării în artele plastice din anii «asaltului final»” abordează procesul colectivizării forțate, rezistența țărănească și consecințele sociale ale acestui demers.
Toate materialele de digitizare și cercetare sunt disponibile pe platforma proiectului, https://mvac.muzeulartabv.ro, unde vor fi adăugate în continuare și alte resurse dedicate patrimoniului artistic din perioada comunistă.
Grafica proiectului a fost realizată de Dan Comaniciu. Documentarea fotografică a fost realizată de Corina Drăgan, iar documentarea video de Călin Săpunaru și Levente Kanyo. Din echipa de organizare tehnică și logistică au făcut parte Adriana Martiniuc, Sorana Stoica, Cristina Șurariu, Daniela Iliescu, Ioana Sandu, Beatrice Popica, Margareta Purcărea, Mihaela Ioanițoae, Silviu Mathe și Gheorghe Brana.
Proiectul „Muzeul virtual al artei sub comunism. Perspective asupra unui patrimoniu controversat” a fost realizat de Muzeul de Artă Brașov, în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) și cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național.
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
Articolul Proiectul „Muzeul virtual al artei sub comunism. Perspective asupra unui patrimoniu controversat” realizat de Muzeul de Artă Brașov ajunge la final apare prima dată în Monitorul Expres – Stiri Brasov.
Citeste mai mult
