Procurorul general:România a fost ţinta predilectă a unor campanii ample, hibride, în contextul alegerilor din 2024
Procurorul general al României, Alex Florenţa, a declarat, marţi, că România a fost ţinta predilectă a unor campanii ample, hibride, în contextul alegerilor din 2024 şi a adăugat că această campanie s-a manifestat atât prin atacuri cibernetice, măsuri de destabilizare a ordinii publice, cât şi prin campanii de micro-targetare a populaţiei, dezinformare şi influenţarea electoratului, transmite News.ro.
Au fost identificate 4 companii certe cu legături cu Federația Rusă care au derulat acțiuni în timpul campaniei electorale și a alegerilor. Toate au targetat direct populația României.
Ecosistemul online utilizat de Federația Rusă privește o gamă largă de instrumente, de la media clasică la ferme de troli și rețele întregi de boți, care amplifică artificial vizibilitatea, alături de o rețea de influenceri cooptați.
Din 21 nov 2024 s-a constatat o intensificare a campaniei unui candidat – narative pe peste 40 de grupuri cu peste 1,3 milioane de membri. Campanie cu mesaje instigatoare la ură.
Procurorul general a menţionat că anumite ştiri care pot părea izolate sunt parte a unui efort conjugat .
”Este important de făcut aceste precizări pentru ca opinia publică să înţeleagă că anumite ştiri care pot părea uneori disparate, izolate, fără legătură necesară între ele, sunt, de fapt, parte a unui război conjugat şi a unui efort conjugat ca parte distinctă a acestor instrumente de război hibrid”, a afirmat procurorul general.
El a mai transmis că nici atacurile cibernetice nu sunt evenimente întâmplătoare sau izolate.
”În ceea ce priveşte atacurile cibernetice, trebuie să înţelegem că ştiri de genul celor care au mai fost vehiculate în spaţiul public, referitoare la atacuri asupra aeroporturilor româneşti acum câţiva ani, a unui întreg sistem de camere de supraveghere, în special din zona frontierei cu Ucraina, sau atacurile din cursul anului 2024 la adresa foarte multor instituţii publice şi agenţii guvernamentale din România nu sunt evenimente întâmplătoare, nu sunt evenimente izolate, ci încă o dată fac parte dintr-un atac hibrid coordonat generalizat în spatele tuturor acestor acţiuni existând în momentul de faţă actori cu legături certe cu Rusia, în special grupuri de hackeri cunoscuţi”, a mai transmis Alex Florenţa.
El a adăugat că rapoartele pe care le transmite săptămânal de Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică pe site-ul său evidenţiază tocmai frecvenţa, amplitudinea şi mai ales modul de derulare a acestor atacuri.
Alex Florenţa aminteşte şi faptul că atacurile cibernetice ruseşti s-au intensificat asupra instituţiilor şi companiilor româneşti în 2024.
”Cele mai periculoase atacuri în special cele de tip ransomware au fost asociate în totalitate unor grupuri pro-ruse, precum Lockbit, Lynx, Akira sau Ransom Hub şi s-au remarcat pentru o activitate deosebit de intensă în cursul anului trecut. Aceste atacuri au vizat mai mult de 13 instituţii din administraţia publică, 12 companii de transport de interes naţional, 17 instituţii bancare şi aşa mai departe.
De asemenea, cu referire strictă la procesul electoral derulat anul trecut, trebuie să avem în vedere că s-au derulat mai mult de 85.000 de atacuri cibernetice lansate asupra infrastructurii electorale care au urmărit obţinerea şi exfiltrarea unor credenţiale în special din partea Autorităţii Electorale centrale şi ale Biroului Electoral Central, în preajma perioadei respective, multe dintre acestea fiind ulterior diseminate în grupuri de Telegram din infrastructura rusească”, a mai afirmat procurorul general.
El a declarat că acţiunile destabilizatoare care pot părea elemente izolate sunt parte a unei campanii coordonate care vizează România, dar şi alte state din estul Europei.
”Reamintim cu această ocazie situaţia din 2024 a cetăţeanului columbian, arestat pentru că pătrunsese în România sub coordonarea unei persoane certe din Rusia cu intenţia de a arunca în aer obiective situate în proximitatea unui complex din judeţul Ilfov, unde se afla un depozit de deşeuri degenerabile, precum şi două sonde de extracţie a petrolului şi o staţie de măsurare a gazelor naturale”, a explicat Alex Florenţa.
El a precizat că acţiuni similare au avut loc în Cehia şi Polonia.
O altă componentă a războiul hibrid este subversiunea politică care poate îmbrăca diferite componente.
”Vorbim, pe de o parte, de cultivarea atentă şi de multe ori sub limita de detecţie a unor reţele de afaceri mass-media, dar şi surse politice interne, apte să influenţeze într-o formă sau alta deciziile guvernamentale. Ne amintim de relaţiile şi de vizitele făcute la ambasada Rusiei şi dezvoltate în ultimii doi ani de zile de mai mulţi parlamentari români. Dar un element important care se regăseşte în spaţiul românesc este în momentul de faţă şi instrumentarea grupărilor extremiste româneşti. Ţinem minte de asemenea de cazul Marian Moţoc, un personaj trimis în judecată de către Parchet anul acesta şi care intrase în legături de coordonare directă cu Ambasada Federaţiei Ruse la acel moment, în speţă cu ataşatul militar rus”, a mai declarat Alex Florenţa.
De asemenea, el a explicat că în noiembrie 2024, la nivelul comunităţilor extremiste, s-a constatat o intensificare a mesajelor instigatoare la ură şi violenţă.
”Trebuie să avem în vedere faptul că, începând în cursul lunii noiembrie 2024, la nivelul comunităţilor extremiste, s-a constatat o intensificare a narativelor şi mesajelor instigatoare la ură şi violenţă, asociate campaniei de promovare a unui candidat independent şi au creat un climat de panică la nivelul societăţii. Această creştere a volumului de conţinut instigator la acţiuni violente a fost iniţiată încă din perioada primului tur al alegerilor, evoluţia realizându-se însă în mod sistematic prin promovare de elemente de conţinut de instigare la ură, generate prin intermediul inteligenţei artificiale”, a mai transmis procurorul general.
El a precizat că acest narativ corespunde tiparului în care acţionează Federaţia Rusă.
”Acest tip de narative şi modalitatea de realizare a conţinutului online corespund tiparului acţional al Federaţiei Ruse, fiind semnalate şi în alte state, precum Moldova sau Georgia. De asemenea, au fost utilizate canale de propagandă pro-ruse, după cum vom vedea promovarea acestor elemente de conţinut”, a explicat Alex Florenţa.
El a precizat că şi la nivelul reţelelor de socializare au fost identificate mesaje instigatoare la ură şi la acţiuni violente.
”Nu în ultimul rând la nivelul reţelelor de socializare, au fost identificate mesaje instigatoare la ură la acţiuni violente, inclusiv împotriva autorităţilor, majoritatea ameninţărilor fiind conturate în jurul ideii de revoltă generală, mesajele conţinând sintagme care explotau sentimente nostalgice refăcând majoritar trimiterea la Revoluţia din Decembrie 1989. Este o inflaţie de astfel de mesaje în zona online, create cu inteligenţa artificială, lucru care dovedeşte un comportament absolut artificial, dar care generează o tensiune, o stare de efervescenţă în rândul colectivităţilor cărora le sunt adresate şi, evident, aceste mesaje sunt ulterior preluate şi viralizate din intermediul diferitor grupuri extremiste din plan naţional”, a declarat procurorul general.
Procurorul general a precizat că din 27 noiembrie 2024 a fost constatată o intensificare a campaniei de promovare a candidatului independent la alegerile prezidenţiale.
Au fost identificate astfel narative prin care este promovat candidatul la nivelul a peste 40 de grupuri de acest tip şi au totalizat peste 1.300.000 de membri. Ei bine, toate aceste acţiuni de promovare a conţinutului instigator la ură relevă un comportament artificial, după cum spuneam, intensitatea efervescenţelor din plan social, cu volumul acela uriaş de conţinut de acest tip, fiind vădit disproporţionat faţă de manifestările din spaţiul public, din spaţiul real fizic. Se conturează astfel ipoteza certă influenţării spaţiului informaţional în vederea amplificării unor stări de nemulţumire valorificabile apoi prin generarea de acţiuni stradale de amploare”, a declarat procurorul general.
El a prezentat şi modul în care a fost targetată populaţia românească pentru identificarea anumitor narative receptibile.
Trebuie să înţelegem faptul că ecosistemul online utilizat în momentul de faţă de actori din Federaţia Rusă priveşte o gamă largă de instrumente, plecând de la site-uri şi componente de mass media de stat tradiţionale, care răspândesc, încep să creeze anumite ştiri şi se vor regăsi şi în România şi răspândirea ulterioară prin diferite site-uri şi bloguri create în special pentru crearea şi răspândirea acestui conţinut. Sunt utilizate, de asemenea în acest instrumentar ferme de troli, pentru cei care nu înţeleg ce sunt acestea vorbim de conturi false, cele care imită un cont oficial, şi care se pretind utilizatori autentici şi reţele întregi de boţi. Aceştia sunt instrumente prin care se amplifică artificial vizibilitatea unui anumit conţinut, fie prin comentarii fie prin click-uri de satisfacţie şi aşa mai departe”, a mai declarat procurorul general.
Articolul Procurorul general: România a fost ţinta predilectă a unor campanii ample, hibride, în contextul alegerilor din 2024 apare prima dată în Monitorul Expres – Stiri Brasov.
Citeste mai mult