Majorarea taxelor și impozitelor locale pune povara recuperării deficitului bugetar direct pe umerii cetățenilor. Scopul urmărit, prin această măsură, este de a suplini sumele pe care guvernul ar trebui să le aloce, anul viitor, prin programele guvernamentale de tip Anghel Saligny.
Românii vor finanța, începând de la 1 ianuarie, deficitul bugetar generat de măsurile proaste adoptate de guvernările PNL și PSD de până acum. Curtea Constituțională a stabilit că majorarea taxelor și impozitelor locale este constituțională. Magistrații constituționali au dat undă verde primarilor să scoată mai mulți bani din buzunarele românilor, și așa loviți de austeritate.
Prin acest act normativ se propune majorarea taxelor și impozitelor pentru locuințe, terenuri, autovehicule. În plus, sunt eliminate anumite reduceri fiscale pentru proprietarii imobilelor mai vechi. Astfel, conform estimărilor profit.ro, impozitul pe locuințe va crește cu aproximativ 80%. În plus, vor fi introduse impozite pentru solarii, silozuri și depozitele agricole, construcții scutite până acum.
Totodată, este introdusă o taxă de 40 de lei pe an pentru mașinile electrice, în valoare de 40 de lei pe an și a eliminat scutirile pentru mijloacele de transport ale ONG-urilor și pentru multe categorii speciale. Vehiculele hibride pierd jumătate din reducerea pe care o aveau în prezent.
Guvernul consideră că aceste majorări sunt „necesare” pentru creșterea veniturilor bugetare și pentru corectarea deficitului public. Se estimează, potrivit prognozelor oficiale ale Consiliului Uniunii Europene, că deficitul va fi de 8,6% din PIB în 2025. Totodată, datoria publică va ajunge la 59,4% din PIB.
Mai mulți bani pentru primării
Majorarea taxelor și impozitelor locale va pune mai multe resurse la dispoziția autorităților locale. Premierul Ilie Bolojan a recunoscut, într-un interviu că scopul urmărit este de a muta pe umerii populației finanțarea investițiilor derulate, până acum, prin programele guvernamentale de tip Anghel Saligny.
„Toate aceste impozite sunt practic venituri pentru autorităţile locale, acolo unde cetăţenii locuiesc. Ce reprezintă practic ele? Ele reprezintă contribuţia fiecărui cetăţean la ceea ce se face în fiecare localitate. Şi dacă ne uităm în România, vedem că peste tot se asfaltează, se introduc reţele de apă, de canalizare sau de gaz, se reabilitează şcoli, se anvelopează locuri de locuinţe, se lucrează la spitale şi aşa mai departe. Aceste investiţii sunt finanţate într-o bună parte de la bugetul de stat al României prin programele naţionale”, a arătat Bolojan.
Cu alte cuvinte, a spus premierul, Guvernul nu va mai finanța – sau va finanța într-o măsură mai mică – lucrările contractate de primării și consilii județene prin programele naționale. Practic, românii vor suporta costurile cu reducerea deficitului bugetar, astfel încât guvernul să-și eonomisească proprii bani.
Majorarea taxelor și impozitelor locale încurajează risipa
Când vine vorba despre autoritățile locale, Ilie Bolojan și echipa sa folosesc o dublă măsură. Pe de-o parte impune majorarea de taxe și impozite pentru contribuabilii de rând, concomitent cu măsuri de represiune împotriva celor care nu pot sau nu doresc să plătească. Acest lucru va duce la creșterea nivelului de sărăcie a românilor, mai ales în mediul rural.
Pe de altă parte, Guvernul evită să adopte un mecanism menit să eficientizeze cheltuirea banilor publici la nivelul primăriilor și consiliilor județene. Practic, primarii pot face orice doresc cu fondurile obținute obținute în plus. Presa relatează, cu regularitate petreceri cu maneliști sau festivaluri pe care se aruncă sume exorbitante, despre achiziții de bunuri și servicii la prețuri supraevaluate sau despre investiții costisitoare care nu folosesc nimănui.
Cetățenii nu au garanție că banii pe care îi vor plăti în plus nu vor fi risipiți în continuare. Pentru aceasta, în spiritul bunei guvernări, Ilie Bolojan trebuia să instituie, odată cu noile taxe și impozite, un mecanism prin care să-i oblige autoritățile locale să-și raționalizeze cheltuielile și să le prioritizeze în funcție de necesitățile comunităților. În aceeași logică ar fi fost necesare introducerea sancțiuni pentru cei care încalcă aceste reguli.
Ca să nu mai vorbim că, odată ce plătesc impozite și taxe mai mari, cetățenii ar trebui să aibă un control mai mare asupra primarilor și președinților de consilii județene. Iar acest lucru se poate face doar prin introducerea sistemului electoral în două tururi. Fără astfel de mecanisme, cetățenii vor rămâne, în continuare, captivi baronilor locali, ai PNL și PSD, care se vor perpetua la putere.
Programele guvernamentale, gaura neagră a bugetului
Programele guvernamentale de tip PNDL – „Anghel Saligny”, chipurile pentru finanțarea unor investiții la nivelul comunităților locale, reprezintă o gaură neagră care alimentează deficitul. Au fost lansate la presiunea primarilor și președinților de consilii județene care se temeau că vor da socoteală dacă vor risipi banii europeni.
Oficial, Programul Național de Investiții „Anghel Saligny” a fost lansat în scopul modernizării infrastructurii locale de apă, canalizare, drumuri și rețele de gaze. Deși scopul declarat este investițional și orientat spre dezvoltare, o analiză a acestuia arată că există grave probleme în implementare. De la selectarea proiectelor la monitorizarea cheltuielilor și evaluarea impactului.
Conform datelor oficiale, în perioada 2021–2024, bugetul programului a depășit 50 miliarde lei. Iar o mare parte din bani au fost alocați pe criterii total netransparente. Lipsă de transparență a dus la creșterea riscurilor de fraudă și de supraevaluare a proiectelor, reducând eficiența investițiilor publice și crescând vulnerabilitatea față de clientelismul politic
Structura proiectelor finanțate este eterogenă, incluzând rețele de canalizare în localități mici până la drumuri de interes regional. Problema majoră constă în lipsa unui mecanism riguros de prioritizare și selecție a investițiilor propuse. În foarte multe situații, alocările financiare s-au făcut disproporționat în funcție de culoarea politică a administrațiilor locale.
Investiții nejustificate acoperite de majorarea de taxe și impozite locale
Alocările disproporționate și lipsa criteriilor de evaluare conduc la risipa banilor publici. Investițiile nefinalizate sau supraevaluate consumă resurse care, altfel, ar putea fi direcționate spre domenii esențiale: sănătate, educație, protecția socială. Investigațiile jurnalistice au relevat proiecte cu costuri disproporționate comparativ cu impactul pe care l-au avut, precum:
Drumuri asfaltate în sate cu mai puțin de 100 de locuitori, unde impactul economic este marginal;
Proiecte de canalizare incomplete, plătite integral înainte de finalizare;
Achiziții de utilaje sau echipamente nelegate direct de infrastructura de interes public.
În fapt, programul este utilizat ca un instrument de instrument de consolidare politică, oferind beneficii reduse la nivel local și un control slab asupra eficienței cheltuielilor. Programul favorizează primăriile și consiliile județene apropiate politic de guvern, creând un mecanism de recompensă pentru fidelitatea politică.
În contextul actualei politici de austeritate, programele precum Anghel Saligny reprezintă un tip de politică publică duală: poveri fiscale mai mari pentru majoritatea populației, protecție și beneficii pentru structurile politice locale. Acest tip de investiții clientelare creează vizibilitate electorală, fără a rezolva problemele reale ale comunităților.
Raționalizarea cheltuielilor cu bunurile și serviciile alternativă la austeritate
În ciuda controverselor și a risipei pe care o generează, aceste programe guvernamentale sunt foarte tentante pentru primari și președinți de consilii județene. Acesta este și motivul pentru care vicepremierul Tanczos Barna, fost ministru al Finanțelor, încerca să-i convingă pe aleșii locali să accepte concedierile colective și tăierile salariale propuse de Ilie Bolojan.
„Vă spun doar un calcul matematic: dacă am reduce nu cu 10 la sută, ci cu 8 la sută cheltuielile de personal la nivelul sectorului public, am avea toţi banii de un program de genul Anghel Saligny pentru un an întreg. Noi avem în general undeva pe la 14 miliarde de lei cheltuieli de personal lunare, plus minus 500 de milioane de lei. Dar, dacă am reduce cu, hai să zicem, 8%, nu 10, am avea tot Programul Anghel Saligny finanţat de acolo sau am avea jumătate din necesarul de finanţare de la Transporturi”, spunea vicepremierul Tanczos Barna la Digi24.
Pe de altă parte, un studiu realizat de consultantul financiar Radu Soviani şi Laura Obreja Braşoveanu, profesor universitar doctor la ASE Bucureşti, arată că una dintre sursele risipei de bani publici sunt achizițiile de bunuri și servicii. Conform cercetării, cheltuielile cu bunuri şi servicii au totalizat 4,2% din PIB (79,7 miliarde de lei). Valoarea a fost în creștere, comparativ cu perioada similară din 2024 (4,17 miliarde de lei).
„Raţionalizarea acestor cheltuieli nu a existat în 2025 – cheltuielile cu bunuri şi servicii au totalizat 4,2% din PIB (79,7 miliarde de lei), în creştere cu 5,5% faţă de perioada similară din 2024 (4,17 miliarde de lei). Acest plus de consum guvernamental (în perioadă de ajustare economică) reprezintă mai mult decât tăierea cheltuielilor de capital în perioada similară (-3,16 miliarde de lei), de unde putem argumenta că actuala politică bugetară favorizează plusul de consum (profitabilitatea mai mare a unor furnizori de bunuri şi servicii), în dauna investiţiilor de capital – de unde finanţează plusul de cheltuieli de consum. În opinia noastră, un nivel de referinţă de reducere cu 20% a cheltuielilor cu bunuri şi servicii în anul 2026 faţă de anul 2025 este realizabil, şi preferabil intenţiilor de politici anunţate, şi anume de reducere a costurilor cu salariile de circa 10% – care antrenează un plus de contracţie economică”, se arată în prezentarea studiului.
Sursa: b1tv.ro
Articolul Povara recuperării deficitului, pe umerii românilor. Taxe locale mai mari pentru finanțarea rețelelor clientelare la nivel local apare prima dată în Olt Alert.
Citeste mai mult