Peste 100 de oameni lucrează, în aceste zile, la campania de reîmpăduriri a Conservation Carpathia din Munţii Făgăraş, pe patru şantiere. Scopul este de a crea aproximativ 100 de hectare de pădure nouă, cu peste 400.000 de arbori, în cadrul unui proiect al fundaţiei ce urmăreşte, dincolo de protecţia mediului – a pădurii, apelor şi animalelor sălbatice – să aducă beneficii comunităţilor din zonele vizate, care în urma tăierilor masive din ultimul deceniu, au rămas fără resursa lor cea mai importantă, lemnul.
Conform lui Ion Cojocaru, primarul comunei Nucşoara, o comunitate care beneficiază deja de acest proiect, Carpathia împădureşte aici aproximativ 10% din suprafaţa care are nevoie de regenerare.
„A început şi Romsilva împăduririle, după exemplul dat de Carpathia şi au înţeles şi ei că este de preferat să se planteze cu adevărat, nu cum se făcea pe vremuri, când se raportau anumite cifre, dar în realitate o parte din puieţi erau aruncaţi”, a spus edilul din Nucşoara.
În acest weekend, zilieri din comuna Nucşoara plantează molizi în zona cunoscută sub numele Groapele, aflată la 1.500-1.700 de metri altitudine, pe un teren decimat de tăieri, pe care încă se mai pot vedea sute de trunchiuri de arbori cărora li s-a dat foc. Accesul în zonă este anevoios, în partea cea mai înaltă a acesteia neputând să ajungă niciun vehicul motorizat, ci doar trei măgăruşi care cară puieţii.
„Aici, la Groapele, sunt implicaţi în jur de 50 de oameni care, într-o astfel de zi, având în vedere condiţiile date – drumul este de o oră şi jumătate-două, greu accesibil – reuşesc să planteze în jur de 5.000 de puieţi pe zi. Aceasta înseamnă un hectar de pădure. Ca să plantăm, aşa cum avem noi planul, 100 de hectare, avem nevoie, dacă socotim doar 50 oameni, de 100 de zile. Dar noi avem, în total, patru şantiere, deci avem 100 de oameni aproximativ şi sperăm ca, în 50 de zile, să terminăm această campanie pe care, în zonele mai joase, am început-o înainte de Paşti”, a explicat, pentru AGERPRES, directorul tehnic al Fundaţiei Conservation Carpathia, Mihai Zotta.
Dincolo de efectele benefice ale reîmpăduriri, fundaţia vrea să ajute şi comunitatea locală din zonă, inclusiv prin angajarea oamenilor la activităţile de plantare şi cele care se efectuează în urma acestora, precum şi în pepinierele proprii, un zilier având posibilitatea să câştige, pentru 10 zile de muncă, 1.500 de lei.
Potrivit primarului Ion Cojocaru, Nucşoara nu are foarte multe oportunităţi de dezvoltare cu excepţia turismului, care a luat avânt abia în ultimii ani. Pentru a spijini dezvoltarea turismului şi promovarea comunei, edilul a conceput şi a implementat, împreună cu Fundaţia Carpathia, un alt proiect, prin care vrea să popularizeze cei peste 2.544 de copaci seculari din cele patru sate ale comunei.
Cifra de 2.544 de fagi a fost stabilită pentru că aceasta este înălţimea vârfului Moldoveanu (aflat în apropiere – n.r.). Copacii au fost identificaţi prin puncte GPS, vor fi fotografiaţi, iar la toamnă vor putea fi „adoptaţi” contra sumei de 777 de lei, stabilită pentru că reprezintă cifra biblică, dar şi un număr norocos.
Iar pentru turiştii care vor veni în zonă, primarul Cojocaru pregăteşte, pe viitor, activităţi care să le facă şederea mai plăcută şi prin care să promoveze, în acelaşi timp, principalele atracţii ale zonei, precum Lacul Învârtita, Râpa Roşie, 11 cascade de pe Valea Ulmului sau viitoarea rezervaţie de ferigi, amenajată pe cel puţin 25 de hectare, care va fi unică în România.
De-a lungul ultimilor trei ani, de când a accesat fonduri europene pentru reconstrucţia habitatelor degradate şi aplicarea unor măsuri de conservare care să permită refacerea proceselor naturale din Munţii Făgăraş, fundaţia a creat şi câteva mecanisme pentru gestionarea situaţiei create de pericolul mistreţilor sau urşilor. Este vorba de tomberoane pe care ursul nu poate să le deschidă, creare unei canise de ciobăneşti carpatini mioritici şi garduri electrice date oamenilor din zonă.
Motivaţia demersurilor fundaţiei este una extrem de simplă, şi anume aceea că face parte dintr-un cerc mondial al celor care, după ce au făcut averi poluând, vor acum să „dea ceva înapoi” şi să contribuie la protecţia mediului.
Şantierul de împăduriri a fundaţiei din această primăvară cuprinde 60 de hectare în zona Groapele, 25 de hectare în zona Dobroneagu, 8 hectare pe Valea Dâmboviţei şi 7 hectare la Lereşti. Aici vor fi plantaţi peste 430.000 de puieţi, dintre care aproximativ 40% provin din pepinierele proprii. Pentru refacerea galeriilor ripariene de-a lungul cursului de apă Valea Doamnei, echipa Fundaţiei Conservation Carpathia a plantat 750 de puieţi de anin, specie importantă în fixarea malurilor.
Din 2009 şi până în prezent, Fundaţia „a salvat” de la exploatare 27.000 de hectare de păduri şi păşuni alpine în sud-estul Carpaţilor Meridionali şi a refăcut păduri pe 1.157 de hectare, prin plantarea a peste 3 milioane de puieţi.
Din 2019, Conservation Carpathia a accesat fonduri europene de peste 9 milioane de euro pe proiectul „Life”, ce vizează crearea unei zone sălbatice în sudul munţilor Carpaţi din România, valoarea totală a acestuia depăşind 10 milioane de euro cu contribuţia proprie a fundaţiei.
Citeste mai mult
