Profesori universitari și masteranzi de la Programul de master „Istorie, resurse culturale și patrimoniu în societatea contemporană” al Facultății de Istorie din cadrul Universității din București desfășoară, în această săptămână, practica sfârșitului de an I în Banat.
Între 23 și 27 iunie, patrimoniul din Banat este descoperit, cercetat și evaluat de profesori universitari și masteranzi care încheie anul I de studii printr-un stagiu de practică constând în vizitarea mai multor obiective de patrimoniu, descoperirea istoriei lor, al potențialului de dezvoltare și, în final, în alcătuirea unui proiect în care masteranzii expun propriile observații și idei de revalorizare asupra unui obiectiv descoperit în teren.
Despre Programul de master „Istorie, resurse culturale și patrimoniu în societatea contemporană” și despre rolul acestuia, conf. univ. dr. Florentina Nițu, coordonatorul programului, a declarat:
„Este un master la care adunăm nu doar absolvenți de Licență ai Facultății noastre, ci și studenți cu tot felul de background-uri profesionale. Sunt și iubitori de patrimoniu, absolvenți de Artă, absolvenți de ASE, Politehnică. Pe toți ne-a adunat împreună dorința de a face mai multe pentru patrimoniul național, senzația de neputință cu privire la tot ce nu se întâmplă și sentimentul că, fiind o armată, vom reuși să facem mai mult. Suntem serioși și determinați să facem ceva concret. Nu venim doar în vizită, la finalul stagiului de practică, se face un proiect, de revalorizare, de comunicare mai eficientă a unui tip de patrimoniu din tot ce au văzut. Sunt cele 5 zile când vad lucrurile pe teren, își aleg un obiectiv, de patrimoniu material sau imaterial și realizează un proiect.”
Printre reușitele stagiilor de practică din anii anteriori, se numără crearea unei Asociații de patrimoniu, formată din absolvenții studiilor superioare de masterat, care, mergând pe teren, observând, evaluând și descoperind problemele cu care se confruntă societatea contemporană privind patrimoniul, și-au dorit să își aducă contribuția, într-un fel sau altul, la remedierea acestora.
„Una este să citești în cărți și alta e să mergi acolo, pe teren, să vezi, să simți. Așa, vei fi determinat să faci ceva concret. Ținta mea este ca, în următorii 10 ani, să reușesc să am absolvenți de patrimoniu în toate pozițiile importante care să alinieze legislația românească la convențiile internaționale, pentru că România a aderat la convenții, însă noi nu avem posturi create conform obligațiilor. De aceea am și creat masterul, în ideea că, atunci cînd se vor ivi aceste poziții vom împlini o cerință a pieței. Deci suntem entuziaști, suntem determinați, vrem să facem, motiv pentru care, în fiecare an, practica de la finalul anului I se face pe teren cu un efort considerabil”, a mai precizat Florentina Nițu.
Practica în Banat a debutat în municipiul Caransebeș. Turul în oraș a fost oferit de Centrul Național de Informare și Promovare Turistică, în cadrul căruia vizitatorii au descoperit patrimoniul istoric, cultural și spiritual din centrul civic.
La Primăria Municipiului Caransebeș, masteranzii au fost întâmpinați de viceprimarul Marin Nedelcu, care le-a prezentat proiectele desfășurate de Primărie. Nici patrimoniul imobil nu a rămas nedescoperit, popasul la Casa de Cultură „George Suru” din Caransebeș reprezentând o oportunitate bună de a face cunoscute evenimentele cu tradiție din Cetatea Caransebeșului și deschiderea pe care instituția o are asupra a tot ceea ce înseamnă valori naționale, tradiționale, culturale.
În încheierea turului, musafirii sosiți de la București au participat la evenimentul dedicat Zilei Iei, organizat de Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță, cu ajutorul căruia se și desfășoară practica masteranzilor în Banat, prin managerul Diana Țîrdea, care a transmis:
„Cu ocazia primirii masteranzilor de la Facultatea de Istorie a Universității din București, aflați în practică în județul Caraș-Severin – le spun Bine au venit, într-o zonă cu rădăcini adânci în istorie, o veritabilă comoară a patrimoniului național, dar și un loc în care tradiția se întâlnește firesc cu cercetarea. Este o onoare și o bucurie pentru mine să le pot fi gazdă în acest demers de formare și descoperire. Vizita lor, în cadrul practicii de specialitate, nu este doar o etapă academică, ci o punte între generații de pasionați ai trecutului, între efortul de a păstra și vocația de a înțelege și transmite mai departe ceea ce ne definește ca neam. Caraș-Severinul nu este doar un spațiu geografic; este un spațiu identitar. De la vestigiile romane de la Tibiscum, până la patrimoniul etnografic unic al Banatului de Munte, de la urmele graniței militare austro-ungare, până la satele cu arhitectură tradițională, județul nostru oferă un material istoric și cultural extrem de valoros. Vă invităm să-l explorați cu ochii cercetătorului și cu inima celui care înțelege că patrimoniul nu este doar ceea ce aparține trecutului, ci și ceea ce trebuie apărat pentru viitor.”
Profesorul universitar coordonator, Florentina Nițu, subliniază, în acest sens, importanța creării de conexiuni în vederea unor proiecte comune cu scopul apărării patrimoniului național:
„Ne dorim să luăm legătura cu cât mai mulți oameni, să construim rețele. Eu cred foarte mult în ideea de familie extinsă, de rețele, dacă ținem unii de alții, va fi mai greu să ni se rupă aceste legături. Felicitări pentru ceea ce faceți la nivel local, picătură cu picătură, se face o mare de bine. Altfel, bate vântul ignoranței. Preocupați de treburile cotidiene și de tot ce ni se întâmplă, riscăm să ne tăiem temelia, legătura cu trecutul și, mergând în viitor, fără a avea o ancoră și niște valori, ne depersonalizăm și nu vom mai ști cine suntem, ne vom trezi într-un pustiu și ne vom întreba cine suntem.”
În continuarea zilei, masteranzii au poposit și în reședința de județ, unde au descoperit mai multe obiective culturale și industriale, urmând ca, în zilele viitoare, să descopere patrimoniul de graniță, patrimoniul minier, patrimoniul arheologic, patrimoniul religios, patrimoniul urban și arhitectonic.
Citeste mai mult