Parlamentul European cere prelungirea Mecanismului de Redresare și Reziliență și consolidarea autonomiei UE.
Eurodeputații au adoptat o rezoluție prin care solicită extinderea finanțării Uniunii Europene pentru redresare dincolo de anul 2026, pentru a asigura finalizarea investițiilor-cheie și a proiectelor la scară largă. Rezoluția, adoptată cu 421 de voturi pentru, 180 împotrivă și 55 de abțineri, subliniază rolul stabilizator al Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR) într-o perioadă de incertitudine economică semnificativă în Europa.
Consolidarea rezilienței și autonomiei strategice a UE
Parlamentul European consideră că MRR a împiedicat fragmentarea pieței interne a UE și a promovat redresarea economică. Deputații subliniază că finanțarea MRR ar trebui să respecte principiul adiționalității, fără a înlocui fondurile politicii de coeziune. Ei cer investiții specifice în domenii vitale precum apărarea UE, educație și competențe, precum și mai multe măsuri transfrontaliere și multinaționale, inclusiv în transportul feroviar de mare viteză. De asemenea, se insistă pe accelerarea investițiilor în protecția socială și integrarea grupurilor vulnerabile, iar statele membre sunt încurajate să își modifice planurile naționale de investiții utilizând componenta REPowerEU pentru a stimula autonomia energetică a Uniunii.
Riscul expirării MRR în 2026 și propunerea de prelungire
Eurodeputații își exprimă îngrijorarea că intervalul scurt de timp rămas pentru punerea în aplicare a finanțării restante din MRR ridică provocări semnificative. Acestea vizează finalizarea reformelor-cheie, a investițiilor la scară largă și a proiectelor inovatoare, având în vedere că 70% dintre jaloane și ținte nu au fost încă atinse. Se solicită Comisiei Europene instituirea de noi programe flexibile, reactive la circumstanțele în schimbare și care să garanteze previzibilitatea. O cerere specifică vizează o prelungire de 18 luni pentru proiectele mature în curs de desfășurare.
Transparență, simplificare și responsabilitate financiară
Deși beneficiile pe termen lung ale MRR pentru produsul intern brut sunt estimate a fi de trei până la șase ori mai mari decât banii cheltuiți, deputații sunt preocupați de costul total al rambursărilor dobânzii de capital al fondurilor Next Generation EU (NGEU). Ei reiterează necesitatea unui mecanism solid de audit și monitorizare a cheltuielilor din MRR pentru a preveni utilizarea abuzivă, dubla finanțare și duplicarea cu alte programe ale UE. Rezoluția solicită legături mai clare între jaloane, ținte și punerea efectivă în aplicare a proiectelor, îndemnând Comisia să țină seama de recomandările Curții de Conturi Europene pentru orice instrumente viitoare bazate pe performanță, în special în contextul unui CFM mai bine direcționat.
Deputații apreciază modul în care tabloul de bord privind redresarea și reziliența oferă cetățenilor informații de bază cu privire la progresele generale înregistrate în punerea în aplicare a planurilor naționale. Cu toate acestea, ei insistă ca acesta să includă informații privind întreprinderile implicate, inclusiv contractanții și subcontractanții, precum și proprietarii finali ai acestora. De asemenea, se cere simplificarea urgentă a cerințelor de depunere a cererilor și de raportare pentru a ajuta solicitanții mai mici și a maximiza absorbția și impactul finanțării, consolidând totodată rolul autorităților locale și regionale în conceperea, revizuirea sau implementarea planurilor naționale de redresare și reziliență (PNRR).
Declarațiile europarlamentarilor români
Victor Negrescu (S&D, România), coraportor în numele Comisiei pentru bugete, a declarat: „Trebuie să ne asigurăm că fiecare euro este cheltuit corect, transparent și are un impact pozitiv asupra cetățenilor și întreprinderilor noastre. Dacă nu acționăm acum, investițiile critice riscă să rămână nefinalizate după încheierea mecanismului în august 2026. Trebuie să accelerăm punerea în aplicare, să reducem birocrația și să ajutăm beneficiarii. În calitate de raportor pentru buget în acest dosar, am insistat pentru soluții concrete și am solicitat o prelungire a finanțării cu 18 luni pentru proiectele mature. Am solicitat, de asemenea, ca proiectele nefinalizate să poată continua în cadrul altor instrumente ale UE, cum ar fi fondurile de coeziune, InvestEU sau un viitor Fond pentru competitivitate, și ca statelor membre să li se permită să își adapteze mai rapid și mai ușor planurile naționale de redresare și reziliență în conformitate cu obiectivele MRR. Nu acceptăm lucruri făcute cu jumătăți de măsură. Astăzi, Parlamentul transmite un mesaj clar: suntem alături de cetățeni și luptăm pentru finalizarea proiectelor esențiale.”
Siegfried Mureșan (PPE, România), coraportor în numele Comisiei pentru afaceri economice și monetare, a adăugat: „Insistăm să ne asigurăm că fondurile Mecanismului de redresare și reziliență aduc beneficii concrete cetățenilor. Acesta este motivul pentru care Parlamentul solicită o prelungire cu 18 luni pentru proiectele mature din cadrul MRR. Această prelungire s-ar aplica proiectelor care sunt pe cale de a fi finalizate cu succes, dacă prelungirea ar fi acordată. În același timp, solicităm o revizuire a modului în care fondurile necheltuite din MRR pot sprijini noile priorități strategice ale Europei, în special consolidarea competitivității și consolidarea capabilităților noastre de apărare. În fața tensiunilor geopolitice tot mai mari, Europa trebuie să acționeze în mod decisiv pentru a-și apăra cetățenii.”
Articolul Parlamentul European cere prelungirea Mecanismului de Redresare și Reziliență și consolidarea autonomiei UE apare prima dată în Monitorul Expres – Stiri Brasov.
Citeste mai mult
