Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov își suspendă activitatea. De ce protestează astfel
Procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov sunt nemulțumiți de modificarea reglementărilor în privința pensiilor de serviciu, drept pentru care au anunțat suspendarea activității. La Adunarea Generală au participat 9 procurori, dintre care unul on-line, din totalul de 13 procurori aflaţi în activitate în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov, constatându-se întrunită condiţia de cvorum.
„În mod nejustificat dar recurent, în ultimii ani, magistrații reprezintă o țintă a atacurilor diferitelor forțe politice și multor instituții media care caută soluții de redresare economică și de îmbunătățire a vieții sociale prin culpabilizarea magistraților, promovând eronat dar tendențios și insistent ideea că din cauza magistraților există dificultăți economice și bugetare în țară, respectiv că magistrații ar fi o categorie socială privilegiată în timp ce restul cetățenilor ar fi desconsiderați. Nu se ține deloc seama de responsabilitățile, de interdicțiile și incompatibilitățile pe care magistrații le au față de restul cetățenilor! Tot ce contează sunt doar trei întrebări-lozincă: ce salariu are judecătorul X?; la ce vârstă s-a pensionat procurorul Y?; cu ce pensie a ieșit procurorul Y?. Înainte de toate, trebuie reamintit că România, prin Constituție, recunoaște separația și echilibrul puterilor în stat, acestea fiind: puterea executivă, puterea legislativă și puterea judecătorească. Dacă forțele politice exercită primele două puteri, puterea judecătorească este exercitată de magistrați judecători și procurori.
Dacă primele două puteri sunt responsabile cu calitatea vieții din punct de vedere economic, prin atragerea investițiilor și protejarea agenților economici, și de instituirea unor reguli sociale care să protejeze drepturile cetățenilor și să asigure respectarea obligațiilor luate față de ei, puterea judecătorească este cea care menține sau reface echilibrul în societate atunci când el este pus în pericol de diverși actori. Ca toate cele 3 puteri să își atingă menirea lor constituțională este nevoie, ca între ele, să existe respect, iar principala cale de a respecta pe cineva este dialogul. În același timp este nevoie să primească încrederea cetățenilor, aceasta fiind fundamentul unui stat de drept și democratic. Niciuna dintre cele 3 puteri nu trebuie să se impună celorlalte două prin forță și niciuna nu trebuie subminată (de dragul unor câștiguri de moment) pentru că mai devreme sau mai târziu se va pierde încrederea cetățenilor, inclusiv de către puterea „agresoare”. Dar pentru a se bucura de încrederea cetățenilor reprezentații celor 3 puteri este nevoie de predictibilitatea legislativă și de securitate juridică.
Revenind la scopul convocării, se constată că la acest moment dispozițiile din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, referitoare la pensiile de serviciu, ca urmare a modificărilor aduse prin Legea nr. 282/2023, corespund atât exigențelor constituționale privind necesitatea asigurării independenței sistemului judiciar, a previzibilității statutului judecătorilor și procurorilor și securității raporturilor de serviciu ale magistraților, cât și cerințelor Comisiei Europene pentru îndeplinirea angajamentelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (P.N.R.R.): vârsta de pensionare crește gradual (câte 4 luni pe an) până la 60 de ani; baza de calcul este 80% din venitul brut din ultimele 48 de luni; vechimea necesară pensionării este de 25 de ani doar în funcțiile de judecător, procuror, judecător de la Curtea Constituţională, magistrat asistent şi personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, fiind eliminate vechimile în alte funcții juridice prevăzute de legislația anterioară. Modificarea aceasta, pentru noi, este consecința unui dialog constructiv și reprezintă predictibilitate legislativă și securitate juridică. Din motive care cu greu pot fi justificate și mai ales înțelese (chiar și de către specialiști obiectivi în drept sau în economie), a fost readusă în spațiul public necesitatea unei noi reforme a pensiilor de serviciu ale magistraților.
Procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov sunt nemulțumiți de modificarea reglementărilor în privința pensiilor de serviciu. Aceștia au anunțat suspendarea activității. La Adunarea Generală au participat 9 procurori, dintre care unul on-line, din totalul de 13 procurori aflaţi în activitate în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov, constatându-se întrunită condiţia de cvorum.
„Magistrații reprezintă o țintă a atacurilor diferitelor forțe politice și multor instituții media”, cred procurorii
„În mod nejustificat dar recurent, în ultimii ani, magistrații reprezintă o țintă a atacurilor diferitelor forțe politice și multor instituții media care caută soluții de redresare economică și de îmbunătățire a vieții sociale prin culpabilizarea magistraților, promovând eronat dar tendențios și insistent ideea că din cauza magistraților există dificultăți economice și bugetare în țară, respectiv că magistrații ar fi o categorie socială privilegiată în timp ce restul cetățenilor ar fi desconsiderați. Nu se ține deloc seama de responsabilitățile, de interdicțiile și incompatibilitățile pe care magistrații le au față de restul cetățenilor! Tot ce contează sunt doar trei întrebări-lozincă: ce salariu are judecătorul X?; la ce vârstă s-a pensionat procurorul Y?; cu ce pensie a ieșit procurorul Y?. Înainte de toate, trebuie reamintit că România, prin Constituție, recunoaște separația și echilibrul puterilor în stat, acestea fiind: puterea executivă, puterea legislativă și puterea judecătorească. Dacă forțele politice exercită primele două puteri, puterea judecătorească este exercitată de magistrați judecători și procurori.
Dacă primele două puteri sunt responsabile cu calitatea vieții din punct de vedere economic, prin atragerea investițiilor și protejarea agenților economici, și de instituirea unor reguli sociale care să protejeze drepturile cetățenilor și să asigure respectarea obligațiilor luate față de ei, puterea judecătorească este cea care menține sau reface echilibrul în societate atunci când el este pus în pericol de diverși actori. Ca toate cele 3 puteri să își atingă menirea lor constituțională este nevoie, ca între ele, să existe respect, iar principala cale de a respecta pe cineva este dialogul. În același timp este nevoie să primească încrederea cetățenilor, aceasta fiind fundamentul unui stat de drept și democratic. Niciuna dintre cele 3 puteri nu trebuie să se impună celorlalte două prin forță și niciuna nu trebuie subminată (de dragul unor câștiguri de moment) pentru că mai devreme sau mai târziu se va pierde încrederea cetățenilor, inclusiv de către puterea „agresoare”. Dar pentru a se bucura de încrederea cetățenilor reprezentații celor 3 puteri este nevoie de predictibilitatea legislativă și de securitate juridică.
Revenind la scopul convocării, se constată că la acest moment dispozițiile din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, referitoare la pensiile de serviciu, ca urmare a modificărilor aduse prin Legea nr. 282/2023, corespund atât exigențelor constituționale privind necesitatea asigurării independenței sistemului judiciar, a previzibilității statutului judecătorilor și procurorilor și securității raporturilor de serviciu ale magistraților, cât și cerințelor Comisiei Europene pentru îndeplinirea angajamentelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (P.N.R.R.): vârsta de pensionare crește gradual (câte 4 luni pe an) până la 60 de ani; baza de calcul este 80% din venitul brut din ultimele 48 de luni; vechimea necesară pensionării este de 25 de ani doar în funcțiile de judecător, procuror, judecător de la Curtea Constituţională, magistrat asistent şi personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, fiind eliminate vechimile în alte funcții juridice prevăzute de legislația anterioară. Modificarea aceasta, pentru noi, este consecința unui dialog constructiv și reprezintă predictibilitate legislativă și securitate juridică. Din motive care cu greu pot fi justificate și mai ales înțelese (chiar și de către specialiști obiectivi în drept sau în economie), a fost readusă în spațiul public necesitatea unei noi reforme a pensiilor de serviciu ale magistraților.
Este prematur să fie analizate consecințele reformei de la finalul anului 2023 și care se aplică de numai 1 an și aproape 8 luni! Este contraproductiv să se refacă calculele acestor pensii când totalul pensiilor de serviciu din sistemul judiciar reprezintă un procent de maximum 4% din totalul pensiilor de serviciu din România, iar magistrații pensionari însumează puțin peste 5.000, adică numai 2,81% din numărul total de peste 215.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu și doar 0,0001% din numărul total de pensionari. De aceea, principalul efect al acestei noi inițiative a fost acela că mulți dintre magistrații care se aflau încă în activitate dar care îndepliniseră deja condițiile de pensionare potrivit legii anterioare s-au temut pentru situația lor și de câteva luni au creat un nou val de pensionări care pune presiune pe noi, cei care nu ne putem pensiona până la 55-60 de ani potrivit legii în vigoare. De fapt, prin acest proiect legislativ se deființează de facto, atât din punct de vedere al cuantumului pensiei cât și din punct de vedere al vârstei de pensionare, pensia de serviciu pentru magistrați, ceea ce intră în contradicție cu jurisprudența Curții Constituționale și cu reglementările europene care statuează că nivelul pensiei magistraților trebuie să fie cât mai apropiat posibil de acela al ultimei remunerații primite pentru activitatea jurisidicțională și care stabilesc că este nevoie de o etapizare suficient de lungă pentru implementarea unei astfel de modificări.
Amintim aici Decizia C.C.R. nr. 900/15.12.2020 cu privire la stabilirea bazei de calcul al pensiei de serviciu a magistraților, în care Curtea a statuat că „legiuitorul 2 este ținut să respecte principiul independenței justiției, sub aspectul securității financiare a magistraților, care impune asigurarea unor venituri din pensii apropiate celor pe care magistratul le avea în perioada în care era în activitate”, Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din 5 iunie 2025 din cauza C-762/23, Curtea de Apel București, obligatorie erga omnes, instanța europeană a stabilit un nou principiu propriu, respectiv „garantarea unui nivel al pensiilor judecătorilor cât mai apropiat de ultimul salariu încasat”, dar și Decizia nr. 467/2023, din care rezultă obligația constituțională a legiuitorului vizând vechimea efectivă în funcție de 25 de ani care „trebuie realizată în timp și treptat în funcție de criterii raționale, ținându-se seama în mod tranzitoriu – ca vechime asimilată – de vechimea necesară stabilită de lege la data la care s-a realizat accesul în funcțiile prevăzute de art.I pct.1 [cu referire la art.221 alin.(1)] din legea criticată. Ca atare, norma analizată sub aspectul stabilirii unei vechimi efective în funcție de 25 de ani (fără perioade asimilate) nu contravine componentei instituționale a independenței justiției, dar lipsa reglementării unor norme tranzitorii raționale care să conducă treptat la finalitatea urmărită, corelată cu pierderea iremediabilă a perioadei asimilate antereferite, conduce la încălcarea componentei instituționale a independenței justiției, cu referire directă la condițiile necesar a fi îndeplinite pentru acordarea pensiei de serviciu”, se arată în comunicatul procurorilor.
„Mass-media, desfășoară un atac concertat asupra celei de-a treia puteri (judecătorească)”
„Pe de altă parte, această așa-zisă reformă riscă să creeze, pe termen mediu și lung, probleme pe care observăm că nici forțele politice aflate la putere și nici instituțiile media implicate în campania „împotriva privilegiilor magistraților” nu le observă ori refuză cu obstinație să le ia în seamă dar care erodează ceea ce afirmam la început ca fiind fundamentul tuturor celor 3 puteri: ÎNCREDEREA CETĂȚENILOR. În clipa de față, celelalte 2 puteri constituționale, executivă și legislativă, și cea de-a „patra putere în stat”, mass-media, desfășoară un atac concertat asupra celei de-a treia puteri (judecătorească) influențând publicul prin campanii virulente, folosind informații scoase din context sau chiar greșite, riscând echilibrul în stat. Orice părere care vituperează magistrații este validată prin distribuiri nenumărate! Față de aceste nedreptăți și de inițiative brauniene, magistrații au obligația să reziste și să rămână ultimul obstacol constituțional împotriva destabilizării țării. Ei trebuie să utilizeze doar căile și măsurile permise de legislație pentru a-și respecta statutul și obligațiile de rezervă, respectiv incompatibilitățile. Însă aceste lucruri nu trebuie să îi oprească adopte forme de protest prin care să își manifeste public îngrijorarea pentru direcția către care se îndreaptă societatea și să îndemne celelalte puteri constituționale, mass-media și cetățenii țării să reconsidere modul în care se raportează la magistrați și la rolul pe care aceștia îl au în societate”, au transmis procurorii brașoveni.
Articolul Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov își suspendă activitatea. De ce protestează astfel apare prima dată în Monitorul Expres – Stiri Brasov.
Citeste mai mult
