Țara e într-o continuă zbenguială. Tot la două zile se găsește ceva care merită să fie băgat în seamă. Sărbătorit. O paranghelie cât de mică. O zi a comunei, care, de fapt, ține trei zile, hramul bisericii, întâlnirea fiilor satului, ruga de la oraș, serbările cetății, festivalul buburuzelor, tăiețeilor, dudelor, dacilor și romanilor, goților și vizigoților, plăcintelor și gogoșilor. Mereu se găsește un motiv pentru a fraieri oamenii, pentru a-i scoate în stradă, pentru a aduce voia bună pe scenă, micii, hamsia și berea pe grătare și tarabe.
Trăiască primarii noștri ca brazii care continuă cu sârg și pasiune tradițiile și obiceiurile străvechi, și care sunt gata să se ia la trântă cu măsurile (ne)populare ale premierului căruia îi transmit, pe note, îndemnul patriotic lansat cu ani în urmă de Dolănescu: „Foaie verde salbă moale// Adu calu’ Bolojane și du-te pe Criș la vale// Și nu ne mai sta în cale.
Tanțo. Așa e, bă. Aveți dreptate. Nea Ilie, ia-ți dom’le mîrțoagă și du-te un de vezi cu ochii. Lasă, dom’le primarii ăștia în pace, să facă ce știu ei mai bine. Să frece menta și să se vaite că n-au pe ce pune mâna când e de reparat un drum, un cămin cultural ori un podeț. Lasă-le viceprimarii în pace și nu te mai împiedica de ei că e prea bătător la ochi ce faci, nea Ilie.
La primari e ca și la femei: Primarul te ridică, primarul te coboară, primarul își dă viață și tot el îți taie macaroana când ți-e lumea mai dragă. Că dacă nu erau ei cu votul lor, mai pupai tălică funcția asta? Păi vezi!
Și unde mai pui că, din sărăcia lor cu ciucuri, tot se găsesc 20 – 30.000 de euro să aducă la hora satului guristele și maneliștii de frunte ai acestei țări greu încercată în aceste zile, nu doar de zăpușeala de afară, cât mai ales de tăierile fără număr ale lu’ Bolojan. Răspunsul lor, unul singur: ne doare la bască de voi. Noi v-am ales și tot noi vă dăm jos peste trei ani. Și tot cu cântec, cu dedicații, mici și bere: Pe Ilie Sprâncenatu îl cunoaște azi tot satul// Că nu e om ce-ți iese în cale// Să nu fie supăratu’, pe Ilie Sprâncenatu’// Of, ce dor, ce chin, ce jale…
Citeste mai mult
