La finalul anului 2025, Senatul a adoptat proiectul care introduce o zi liberă plătită pe lună pentru femeile diagnosticate cu endometrioză. Proiectul a ajuns miercuri în dezbateri la Camera Deputaţilor.
Zi liberă plătită pentru angajatele diagnosticate cu endometrioză potrivit unui proiect de lege, concultat de Romaniatv.net, care avansează în Camera Deputaţilor. Astfel, la articolul 152 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată in Monitorul Oficial al României, cu modificările şi completările ulterioare, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: „Femeile diagnosticate cu endometrioză, confirmată medical ca boală cronică potrivit Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, beneficiază lunar de până la o zi liberă plătită, la cerere, în perioada menstruatiei, în baza recomandării medicului specialist.
Aceste zile se consideră vechime în muncă şi se suportă din fondul de salarii al angajatorului, urmând ca angajatorul să fie compensat parțial din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, în condițiile stabilite prin norme metodologice aprobate prin hotărâre a Guvernului. (Sursa: Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.53/2003).
Endometrioza este o afecțiune ginecologică răspândită, dar adesea neidentificată la timp, care afectează un număr considerabil de femei din România și poate provoca dureri persistente în organism, oboseală accentuată și dificultăți în viața socială și profesională. Pentru a susține pacientele diagnosticate, Senatul a aprobat la sfârșitul anului 2025 o lege care le oferă dreptul la o zi liberă plătită lunar, asigurând astfel o măsură concretă de protecție a sănătății și a calității vieții.
Endometrioza reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze ale infertilității feminine, afectând la nivel global aproximativ 10% (190 de milioane) dintre femeile aflate la vârsta reproductivă, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). „Endometrioza este o afecțiune cronică în care țesutul asemănător endometrului, mucoasa uterină, se dezvoltă în afara uterului, pe ovare, trompe uterine, ligamente care susțin uterul, peritoneu, intestin, vezica urinară și, uneori, chiar zone mai îndepărtate ale pelvisului. Acest țesut răspunde lunar hormonilor ciclului menstrual, sângerează microscopic, provocând inflamație și iritarea nervilor din apropiere. Pe termen lung, organismul reacționează prin formarea de aderențe și fibroză, ceea ce explică progresia bolii și intensificarea durerii atunci când tratamentul nu este corect sau nu este inițiat la timp.
„Endometrioza este o afecțiune complexă, a cărei cauză exactă nu este încă pe deplin clarificată. Specialiștii o consideră o boală multifactorială, ceea ce înseamnă că nu apare dintr-un singur motiv, ci prin asocierea mai multor factori.
Cu ce afecțiuni poate fi confundată endometrioza
„Simptomele endometriozei sunt adesea nespecifice și pot fi confundate cu alte afecțiuni, motiv pentru care multe femei sunt tratate ani la rând pentru probleme diferite înainte de a primi diagnosticul corect. În practică, boala poate semăna cu:
Sindromul de colon iritabil, manifestat prin dureri abdominale recurente, balonare și disconfort digestiv accentuat în perioada menstruației;
Infecțiile urinare recurente, atunci când apar dureri la urinare sau senzație de presiune pelvină;
Adenomioza, o afecțiune înrudită, care determină menstruații dureroase și abundente;
Chisturile ovariene, mai ales în formele cu durere pelvină persistentă;
Afecțiuni urologice sau musculo-scheletale, când durerea este profundă, iradiată sau localizată lombar.
Tocmai din acest motiv, diagnosticul corect al endometriozei necesită experiență medicală, investigații adecvate și o abordare integrativă, care să țină cont de istoricul complet al simptomelor, nu doar de o ecografie efectuată rapid.”, a adăugat medicul specialist în obstetrică-ginecologie.
Dreptul pacienților la a doua opinie medicală, plătită de stat, votat în Camera Deputaţilor
Plenul Camerei Deputaților a adoptat, miercuri, un proiect de lege care prevede că pacienții asigurați vor avea dreptul la o a doua opinie medicală, costurile urmând să fie acoperite de sistemul de asigurări de sănătate. Camera Deputaților este for decizional în acest caz, după ce inițiativa legislativă a fost adoptată anterior și de Senat.
Potrivit proiectului de lege, medicul curant va avea obligația de a direcționa și programa pacientul la următoarea consultație sau investigație necesară stabilirii diagnosticului, printr-un mecanism organizat la nivelul unității medicale în care a avut loc consultația inițială.
Inițiatorii arată că măsura are ca scop facilitarea accesului pacienților la servicii medicale și reducerea timpilor de așteptare în procesul de diagnosticare și tratament.
„Pacientul are dreptul de a fi direcționat și programat la următoarea consultație sau investigație necesară stabilirii diagnosticului, printr-un mecanism creat la nivelul unității medicale în care s-a desfășurat consultația. Toate persoanele asigurate au dreptul la a doua consultație medicală, plătită de sistemul de asigurări medicale, cu scopul de a obține a doua opinie medicală pe baza investigațiilor medicale existente sau suplimentar solicitate, dacă aceasta este justificată”, conform inițiativei legislative.
Noua reglementare urmărește să ofere pacienților mai multă siguranță în stabilirea diagnosticului și a planului de tratament, precum și un acces mai clar la traseul medical necesar. Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților cu 284 de voturi „pentru”, un vot „contra”, o abținere și trei deputați care nu au votat.
După adoptarea în Parlament, legea urmează să fie trimisă spre promulgare.
Câte zile libere vor avea românii în 2026. De ce vor fi mai puține decât în 2025
A fost stabilit calendarul zilelor libere legale acordate de stat în 2026, acordate cu ocazia sărbătorilor. Per total, românii vor avea 16 zile libere legale, față de 17 în 2025, deoarece Ziua Copilului se suprapune cu a doua zi de Rusalii. Majoritatea zilelor libere din 2026, mai precis 12, vor fi în intervalul luni-vineri.
O veste proastă este aceea că nu va fi ”punte” între zilele libere cu ocazia Anului Nou și cele acordate de Bobotează și Sfântul Ion. Astfel, după weekendul 3-4 ianuarie, bugetarii se vor întoarce la muncă în 5 ianuarie, iar apoi vor fi din nou liberi în 6 și 7 ianuarie.
Dintre cele 21 de zile libere legale din 2026, primele două vor fi chiar după Anul Nou, adică 1 și 2 ianuarie. Urmează Boboteaza, la 6 ianuarie, și Sfântul Ion, o zi mai târziu. O altă zi liberă legală din ianuarie, cea acordată cu ocazia Unirii Principatelor, va fi într-o sâmbătă, la 24 ianuarie.
Vinerea Mare va fi la 10 aprilie, iar Paștele Ortodox, în 12 aprilie, cu a doua zi de Paște la 13 aprilie.
Ziua Muncii vine pe 1 mai, care ”pică” vineri. Rusaliile vor fi sărbătorite la 31 mai, iar 1 iunie aduce atât Ziua Copilului, cât și a doua zi de Rusalii, într-o zi de luni. Adormirea Maicii Domnului, la 15 august, cade sâmbătă.
Sfântul Andrei va fi sărbătorit într-o zi de luni, la 30 noiembrie. Ziua Națională a României, 1 decembrie, va fi într-o zi de marți, iar prima zi de Crăciun, 25 decembrie, într-una de vineri.
Care sunt zilele libere legale din 2026
1 ianuarie – Anul Nou
2 ianuarie – A doua zi de Anul Nou
6 ianuarie – Boboteaza
7 ianuarie – Sfântul Ion
24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române
10 aprilie – Vinerea Mare
12 aprilie – Paștele Ortodox
13 aprilie – A doua zi de Paște
1 mai – Ziua Muncii
31 mai – Rusaliile
1 iunie – Ziua Copilului și a doua zi de Rusalii
15 august – Adormirea Maicii Domnului
30 noiembrie – Sfântul Andrei
1 decembrie – Ziua Națională a României
25 decembrie – Crăciunul
26 decembrie – A doua zi de Crăciun
Pentru cei care lucrează în unităţi unde activitatea nu se întrerupe (spitale, poliţie, magazine non-stop), legea prevede compensare cu timp liber în următoarele 30 de zile sau spor la salariu.
Pe lângă sărbătorile legale, fiecare angajat are dreptul la minimum 20 de zile de concediu de odihnă, număr care poate crește în funcție de contractul de muncă.
Conform legii, angajaţii au dreptul la zile libere plătite în cazul unor evenimente familiale deosebite sau în alte situaţii. după cum urmează:
căsătoria salariatului – 5 zile lucrătoare
naşterea unui copil – 10 zile lucrătoare + 15 zile lucrătoare dacă a urmat un curs de puericultură (concediu paternal); prevederea se aplică pentru fiecare copil nou-născut
căsătoria unui copil – 5 zile lucrătoare
decesul soţului/soţiei, copilului, părinţilor, bunicilor, fraţilor, surorilor, socrilor salariatului sau al altor persoane aflate în întreţinere – 5 zile lucrătoare
schimbarea locului de muncă cu schimbarea domiciliului/reşedinţei – 5 zile lucrătoare
schimbarea domiciliului – 3 zile lucrătoare
îngrijirea sănătăţii copilului – 2 zile lucrătoare (pentru familiile cu 1 copil sau 2 copii), respectiv 3 zile lucrătoare (pentru familiile cu 3 sau mai mulţi copii)
în cazul în care salariata urmează o procedură de fertilizare „in vitro” – 5 zile lucrătoare
donarea de sânge – o zi lucrătoare, respectiv ziua donării.
Tot în 2026, prima vacanță a elevilor se va încheia la 7 ianuarie. În restul anului școlar 2025–2026, elevii vor avea alte trei perioade de pauză. La finalul modulului 3, inspectoratele școlare stabilesc o săptămână liberă între 9 februarie și 2 martie, conform deciziei Ministerului Educației. Vacanța de la finalul modulului 4 este programată între 6 și 13 aprilie, iar după terminarea modulului 5 începe vacanța de vară, scrie evz.
Sursa: romaniatv.net
Articolul O zi liberă în plus pe lună pentru femeile din România. DOCUMENTUL aflat pe masa Parlamentului apare prima dată în Olt Alert.
Citeste mai mult