var googletag = googletag || {}; googletag.cmd = googletag.cmd || [];
googletag.cmd.push(function() {
googletag.defineSlot( ‘/21893909242/Adserver_oradesibiu_mobile_320x100_320x50_300x250_under_title’, [[300,250],[600,200]], ‘gpt-ad-7931655295121-0’ )
.addService(googletag.pubads()).setCollapseEmptyDiv(true);
googletag.enableServices();
googletag.display( ‘gpt-ad-7931655295121-0′ );
});
O nouă amânare în dosarul Colectiv. Vineri, de magistrații Curţii de Apel Bucureşti au amânat din nou pronunţarea. Potrivit ultimei decizii a Curții de Apel, termenul de deliberare, redactare şi pronunţare a hotărârii s-a amânat pentru data de 3 mai 2022.
„Amână termenul de deliberare, redactare şi pronunţare a hotărârii la data de 03 mai 2022. Pronun’ată astăzi, 15 aprilie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia procurorului şi a părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei”, potrivit minutei Curții de Apel, transmite Mediafax.
Au trecut aproape 6 ani și 6 luni de la tragedia din Colectiv. 65 de tineri au murit şi alţi zeci îşi trăiesc viaţa în chinuri greu de închipuit. Vineri, magistrații Curții de Apel București erau așteptați să se pronunțe în cazul „Colectiv”.
În 6 ani și 6 luni, nu avem încă vinovaţi pedepsiţi. Azi, Curtea de Apel București este așteptată să se pronunțe în acest caz.
Și la ultimul termen, din 3 martie, pronunțarea a fost amânată.
Prima instanță, Tribunalul București, a dat sentințe grele, cu executare. Instanţa s-a pronunţat în 16 decembrie 2019, când a fost condamnat și fostul primar al Primăriei Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, la 8 ani şi 6 luni.
Foştii patroni ai clubului Colectiv, George Anastasescu Costin Mincu şi despre Paul Gancea, au primit, în primă instanţă, pedepse de câte 11 ani şi opt luni de închisoare. Fosta angajată a Primăriei Sectorului 4, Aurelia Iofciu, a fost condamnată la 8 ani de închisoare. Administratorul firmei de artificii, Daniela Niţă, condamnată la 12 ani şi 8 luni, pirotehnisul Zaharia Viorel, condamnat la 9 ani şi 8 luni în spatele gratiilor, pirotehnistul Moise Marian, condamnat la 10 ani, patronul firmei de artificii, Cristian Niţă, la 3 ani şi 6 luni de închisoare. Judecătorii de la Tribunalul Bucureşti au decis ca închisoare să facă şi pompierii Antonina Radu şi George Petrică Matei, ambii primind pedepse de câte 9 ani şi 2 luni.
Fostele angajate ale Primăriei Sectorului 4, Larisa Ganea şi Ramona Moţoc au primit pedepse cu închisoare de 7, respectiv 3 ani.
În primă instanță, condamnaţii au fost obligaţi să plătească daune morale uriaşe victimelor, de peste 42 de milioane de euro, cea mai mare sumă acordată fiind 500.000 de euro, în câteva cazuri. Eugen Iancu, tatăl unui tânăr care a murit în incendiul de la Colectiv, a primit daune morale 250.000 euro şi 15.000 lei daune materiale. La ultimul termen, Eugen Iancu a cerut daune în valoare de 40 de milioane de euro. Andrei Găluţ, solistul trupei Goodbye to Gravity, singurul supravieţuitor din formaţie, a primit 400.000 euro daune morale şi 60.000 lei daune materiale. La ultimul termen de la tribunal, el a solicitat 8 milioane de euro. Magistraţii de la Tribunalul Municipiului Bucureşti au stabilit ca, pe lângă pedepsele cu închisoarea, cei care se fac vinovaţi de incendiul de la Colectiv să plătească şi cheltuielile de spitalizare ale persoanelor decedate, precum şi cele referitoare la persoanele vătămate în deflagraţie.
De la decizia Tribunalului București până în prezent, Cristian Popescu Piedone a candidat din nou şi câştigat votul bucureştenilor pentru a fi primar la Sectorul 5.
În urma incendiului din Clubul Colectiv, au murit la faţa locului 26 de persoane. Apoi au murit mulţi dintre răniţii internaţi. Numărul victimelor a ajuns la 64. Printre cei care şi-au pierdut viaţa în urma tragediei erau artişti, fotografi, jurnalişti, olimpici şi studenţi. După un an şi 9 luni de la tragedie, un alt tânăr a murit, ridicând bilanţul total la 65.
În 2020, la cinci ani de la tragedia din Capitală, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea prin care statul român decontează pe viaţă tratamentul victimelor din tragedia de la Colectiv.
Anul 2020 a fost primul an în care s-a comemorat tragedia, 30 octombrie fiind decretată „Ziua pacientului cu arsuri”.
Totuși, dacă un astfel de incendiu s-ar repeta, ne-am da seama că nu am învăţat mai nimic. Autorităţile se scuză şi acum şi spun că nicio ţară europeană nu ar putea face faţă unui eveniment similar. România a încercat să repare „sistemul”, iar astăzi numărul paturilor pentru marii arşi s-a dublat. Insuficient, însă, în cazul unui incendiu cu victime multiple. România numără 23 de paturi pentru mari arși destinate adulţilor şi 10 paturi la Spitalul „Grigore Alexandrescu” din Capitală, pentru copii.