Daniel Mureşan De mult, tare demult, am citit romanul „O moarte care nu dovedește nimic”, scris în perioada interbelică de Anton Holban. Atunci am descoperit o narare gen „monolog interior”, o analiză psihologică a autorului prin prisma personajelor. Mai târziu am aflat, citindu-l pe Proust, că de fapt Holban era tributar scriitorului francez. După ani și ani am aflat că nu a negat niciodată acest lucru, că era „proustian” prin destin. A crescut în mitul tăcutului Proust. Zilele acestea mi-am amintit de carte, după toată sarabanda de adulații, critici sau…
Articolul O moarte care nu dovedește nimic. Ion Iliescu apare prima dată în Magazin Sălăjean.
Citeste mai mult
