Edificiul școlar de lângă Biserica „Sfânta Treime”, monument istoric secolul XVIII (1748-1750),
Pe latura de sud a Pieței Cetății, lipit de Biserica „Sfânta Treime” se află un edificiu cu funcțiuni școlare (Gimnaziu catolic/Gimnaziu Superior de Stat), amplasat perpendicular între străzile 1 Mai și Crişan, clădirea având intrarea dinspre Piața Cetății și dinspre strada Crișan. Școala a fost construită de către Ordinul Iezuiților, între anii 1748-1750, după ce același ordin edificase Biserica „Sfânta Treime” (1717-1720), în contextul Contrareformei care urmărea să recupereze terenul pierdut prin Reforma religioasă (aceasta avusese succes și la Baia Mare, unde toți locuitorii abandonaseră catolicismul). La finalizarea construcției, în anul 1750 au început aici cursurile Gimnaziului catolic (înființat în 1692 și care a funcționat o vreme în localul fostei Schola Rivulina, reformată, după care și-a întrerupt activitatea și a reluat-o în 1719, în funcție de rezultatele practice ale Contrareformei).
Primele clase și limbile de predare
Gimnaziul romano-catolic a funcționat inițial cu 4 clase, având limba de predare latina, în timp ce limba maghiară era utilizată ca limbă ajutătoare. Școala a fost frecventată de elevi maghiari, dar și români, ruteni și evrei. După desființarea Ordinului Iezuit (1773), cursurile Gimnaziului au fost întrerupte timp de trei ani, iar în anul 1776 şcoala a fost preluată de către Ordinul Minoriţilor. În 1787 a fost statornicită ca limbă de predare în școală, limba germană. Călugării minoriți au refuzat să predea, iar școala a trecut în subordinea Magistratului orașului Baia Mare, sub numele de „Schola Urbana Nationalis”, până în anul 1808, când a trecut din nou sub patronajul Bisericii Romano-Catolice, mai exact a Ordinului Minoriților. Informațiile documentare confirmă că elevii români au urmat cursurile Gimnaziului băimărean în număr destul de mare: 56 elevi în anul școlar 1798-1799, 88 în anul școlar 1833-1834 (din 206 elevi înscriși), 62 elevi români din 114 înscriși în clasele I-IV, în anul 1857.
Demersurile pentru introducerea limbii române
Acesta a fost unul dintre argumentele intelectualității românești din Baia Mare și din satele din jur pentru a începe demersuri vizând înființarea în oraș a unui gimnaziu românesc. Memoriile au fost adresate atât ministerului de resort de la Budapesta, cât și forurilor ecleziastice, în anul 1860 cerându-se înființarea unei catedre de limba română la gimnaziul din Baia Mare. Într-un document adresat Cancelariei Aulice, semnat de 108.247 români din protopopiatele Baia Mare, Baia Sprie, Seini, Chioar, Someș, Ardusat, Oaș, s-a făcut apel la argumente juridice, logice și statistice.
Aprobarea s-a dat în toamna anului 1862. O hotărâre a guvernului de la Viena a statuat înființarea catedrei românești în cadrul Gimnaziului catolic din Baia Mare. Limba română s-a predat la toate cele patru clase ale gimnaziului, în baza planului de învățământ aprobat de minister. În anul școlar 1861-1862 gimnaziul a fost frecventat de 145 elevi, din care 84 erau români, iar în anul școlar 1868-1869, de 212 elevi, dintre care 123 erau român.
Primul profesor de limba română și elevii săi
Primul profesor de limba și literatura română a fost protopopul greco-catolic de Baia Mare, Ștefan Bilțiu (1862-1867). Printre elevii distinsului profesor, amintim pe Vasile Lucaciu, George Pop de Basesti, Petre Dulfu, viitoare personalități ale vieții politice și culturale românești. În gimnaziu a avut loc și organizarea vieții culturale a elevilor români, care la 14 noiembrie 1869 au înființat „Societatea de bibliotecă” transformată mai târziu în „Societatea de lectură a elevilor români din Gimnaziul de la Baia Mare”. Aceasta a funcționat până în anul 1877. S-au pus și bazele unei biblioteci pentru elevii români, care în 1870 avea 49 de volume, în 1873, 121, iar în 1875, 187 volume.
De la patronaj confesional la patronaj de stat
Patronajul confesional a durat până în anul 1887, când a fost înlocuit de cel al statului, gimnaziul devenind Gimnaziu Superior Regal Maghiar de Stat/Liceu Regal Maghiar de Stat, iar limba română nu s-a mai regăsit între disciplinele predate. Pe peretele vestic al clădirii, dinspre strada Crișan, se află poziționată o emblemă heraldică a cărei interpretare o redăm în cele ce urmează:
Stema episcopului Mattyasovszky
„În partea vestică a clădirii Residentia din Baia Mare, sub fereastra din mijloc, s-a amplasat o placă sculptată în piatră, de mari dimensiuni, de formă ovală. Emblema heraldică, redată în basorelief prezintă în mijloc portretul episcopului de Nitra, Mattyasovszky László (Ladislav Maťašovský) (1641-1705, episcop de Nitra: 1696-1705), purtând mitra episcopală și ținând în mâna stângă paterița. Sub portret, la baza plăcii se află stema episcopului: scut renascentist, în câmpul căruia se află un urs întreg, întors spre dextra, rampant, ținând în laba dreaptă ridicată trei trandafiri.
Scutul este timbrat de o mitră episcopală. Din mitră se înalță două ramuri de palmier, încrucișați la bază, care flanchează portretul episcopului. Deasupra portretului, în cartuș baroc se află însemnul Ordinului Iesuit, cristograma IHS. Cartușul este susținut de doi îngeri. Sub cele două ramuri de palmier, se află două panglici, trecând în spatele scutului. Acestea poartă inscripțiile: LAD[ISLAUS] : MATYASOVSZKI EP[ISCOPU]S : NITR[IENSIS] : R[EGNI] : H[UNGARIAE] : C[ANCELLARIUS], respectiv: COLL[EGII] : SOCIET[ATIS] : IESU FUNDATOR. În traducere: Ladislau Matyasovszki, episcop de Nitra, cancelar al Regatului Ungariei, fondatorul Colegiului Societății Iezuite”
Descriere realizată de Dr. Szekeres Attila IstvánMembru asociat al Academiei Internaționale de HeraldicăPreședinte al Asociației de Heraldică și Vexilologie din Transilvania
Autori text: Viorel RUSU, Lucia POPFotografii: Minerva Luca, Zamfir Șomcutean
Sursa documentară: Viorel Rusu, Lucia Pop, „Clădiri, edificii, monumente și statui cu poveste. O altfel de istorie a orașului Baia Mare”, Seria „Muzeul Viu” nr. 8, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, Ediția a II-a revăzută, Baia Mare, 2024
Vezi și istoria bisericii catolice Sfânta Treime, din Baia Mare
Articolul O altfel de istorie a orașului Baia Mare: Gimnaziului Catolic și stema episcopului Mattyasovszky apare prima dată în ZiarMaramures.
Citeste mai mult