Noaptea de Sânziene. Ce trebuie să faci ca să învingi spiritele rele. Pe vremuri se credea că doar în noaptea de Sânziene (23-24 iunie) unele plante au proprietăți excepționale dacă sunt culese atunci, printr-un ritual respectat cu sfințenie. Puține nopți din an sunt așa de încărcate de mister și superstiții. Ce trebuia să faci, ca să-ți meargă bine în a doua jumătate din an? De ce se făcea zgomot puternic și se ardeau substanțe cu mirosuri tari?
Despre florile de sânziană, unele albe, altele galbene, se credea că aduc noroc și prosperitate.
Sânzienele și Drăgaica – zeițele din preajma solstițiului
Sânziana este în panteonul românesc o zeiță agrară protectoare a lanurilor înspicate de grâu și a femeilor măritate, identificată cu Diana și Iuno de la romani și cu Artemis și Hera de la greci. În trecut sărbătoarea era numită și „Sânzenie” sau „Sânzâene”.
Se credea că în nopțile din preajma sărbătorii de sânziene se produce o liniște deplină în natură și că animalele fac sfat și capătă darul vorbirii.
„Ca zeiță la vârsta fecundității și maternității apare cu numele de Drăgaică în Muntenia, Dobrogea, sudul și centrul Moldovei și cu numele de Sânziană în restul regiunilor. Se naște la 9 martie, la moartea Babei Dochia, crește miraculos până la Sânziene (24 iunie), când înflorește planta ce-i poartă numele (sânziana sau drăgaica). În ziua solstițiului de vară cântă și dansează împreună cu alaiul său nupțial format din zâne fecioare și fete frumoase, umblă peste câmpuri și păduri, plutește prin aer”, scrie Ion Ghinoiu.
„Fetele care vor să știe dacă vor avea noroc iau în presara Sânzienelor o floare galbenă, numită sânziană, și împletesc din ea cunună, și apoi o aruncă pe casă; a doua zi dimineață se uită la acele cununi și află, dacă are fata noroc la oi – păr de oaie; dacă are noroc la vite cornute – păr de vită; iară aceea care nu are noroc defel, află pe cunună păr de mâță sau câne”, scria Artur Gorovei la 1915, despre o superstiție din Bucovina.
Hora sanzienelor
Legendele spun ca Sânzienele sunt niste fete foarte frumoase, care trăiesc prin păduri sau pe câmpii. Ele se prind în horă și “dau puteri” deosebite florilor și buruienilor, acestea devenind plante de leac, bune la toate bolile. În popor se crede ca în noaptea Sânzienelor zânele zboară prin aer sau umblă pe pământ. Ele cântă și împart rod holdelor, femeilor căsătorite, înmulțesc păsările si animalele, tămăduiesc bolnavii, apăra semănăturile de grindină.
Dacă oamenii nu le sărbatoresc cum se cuvine, Sânzienele se supără, devenind surate bune cu înraitele Iele sau Rusalii. Sânzienele se răzbuna pe femeile care nu țin sărbatoarea de pe 24 iunie, pocindu-le gura. Nici bărbații nu scapă ușor. Pe cei care au jurat strâmb vreodata sau au făcut alt rău, îi aștepta pedepse îngrozitoare. Despre Sânziene se ști că sunt mari iubitoare de dreptate.
Cum definește Sânzienele, August Scriban în „Dicționarul limbii românești” (1939)
„sînziană f., pl. ene (lat. sanctus Joannes, sfîntu Ion, adică ziua nașterii lui, la 24 Iuniu. Întîĭ s’a zis „sînt Joane”, apoi „sînjuene, m. sing., apoi sînziene, f. pl., apoĭ sînziana). O zînă numită și Cosînzeana. Cea maĭ frumoasă fată țărancă aleasă la Sînziene. Pl. Numele popular al zilei nașterii sfîntului Ion Botezătoru (24 Iuniu), numită Drăgaica. În Muntenia. și Moldova de sud. Zilele din ainte și de după 24 Iuniu, considerate ca epoca florilor. O plantă rubiacee (galium verum) cu florĭ galbene aurii care se poartă la 24 Iuniu și care se numește drăgaică în Muntenia.
Drăgaica/Sânzienele reprezintă o sărbătoare importantă în civilizația românească și în altele europene, fiind plasată în ziua în care biserica ortodoxă, dar și cea catolică, prăznuiesc Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. Despre florile de sânziană, unele albe, altele galbene, se credea că aduc noroc și prosperitate.
Articolul Noaptea de Sânziene. Ce trebuie să faci ca să învingi spiritele rele. apare prima dată în Monitorul Expres – Stiri Brasov.
Citeste mai mult