https://www.observatorulbuzoian.ro/feed/Salutare, fani ai fotbalului american! Bun venit și bun găsit la December Football!
Începem așa:
Cel puțin trei rezultate surpriză!
Cel puțin trei meciuri cu multe puncte!
Cel puțin cinci meciuri cu suspans!
Pe scurt, da, aș zice c-am avut încă o etapă grozavă în NFL.
== Meciurile etapei ==
Trecem în revistă meciurile etapei, în viziunea autorului, bineînțeles:
** Cincinnati Bengals @ Buffalo Bills (34-39)
Ce bătălie spectaculoasă am avut în primul calup de meciuri, cele de duminică, într-un decor hibernal superb, cu ninsoare, cu zăpadă, cu gheață, care ne amintește că e un sport care se joacă pe orice vreme și ne duce înapoi la începuturile fotbalului american.
Revigorată de un Joe Burrow revenit cu o săptămână în urmă, Bengals se grăbește să pună puncte pe tabela de marcaj și, în deschiderea sfertului 2, conduceau 14-3. Urmează pumnii: TD Bills: 14-11, Td Bengals: 21-11, Td Bills: 21-18, Td Bengals: 28-18 și Td Bills: 28-25!
Apoi, dezastrul lovește la “bengalezi”. Cu cinci minute rămase în meci, din senin, fundașul Bills, Christian Benford, ridică mâinile în aer pentru a bloca pasa lui Burrow și reușește să și prindă mingea! Pe gheața din “Highmark Stadium” Benford întoarce pentru circa 45 de yarzi. 28-32 se face scorul, iar gazdele sunt, pentru prima dată la conducerea meciului.
Se așază echipele din nou în teren, Bengals reiau ofensiva. Suntem în drive-ul imediat următor, ușor trecuți de mijlocul terenului, în jumătatea lui Bills. Inspirat de colegul mai tânăr, fundașul Jordan Phillips ridică și el mâinile la o pasă de-a lui Burrow, care face aceeași greșeală. Atinsă și deviată de Phillips, mingea e prinsă de Epenesa. Bills sunt “in business”. Reiau și ei atacul și termină cu TD: 28-39 și 2:08 rămase în meci. Dezarmant… Joe găsește resurse pe undeva să revină în meci cu TD: 34-39, dar conversia de două puncte eșuează. Acesta rămâne și rezultatul final, iar noi avem azi un super-meci de povestit. Vor mai fi dueluri de asemenea spectaculozitate, dacă toată lumea reușește să se ferească de accidentări.
** New Orleans Saints @ Tampa Bay Buccaneers (24-20)
Cea mai mare surpriză a etapei, un meci care ne arată încă o dată cât de importante sunt rivalitățile de divizie. O echipă eliminată din orice fel de calcule de play-off (Saints) răstoarnă marea favorită a meciului, liderul la zi al diviziei (TB). Pentru “pirați” lucrurile s-au complicat, întrucât au ratat șansa să păstreze o victorie distanță între ei și locul al doilea din divizie ocupat de Carolina Panthers. În momentul ăsta, ambele au 7 victorii și 6 înfrângeri și încă nu s-au întâlnit în acest sezon. Cât despre meci, eu nu îmi pot forma o idee clară despre cine sunt Saints. Sunt buni? Nu cred, dar echipa joacă de toți banii. Cât știu, ei joacă. Iar asta îi face admirabili. Meciul a fost încrâncenat, dar cei de la Saints au știut și reușit să-i oprească pe Buccs fix cât era nevoie pentru a ține meciul aproape, iar de la un punct încolo, să preia conducerea și să-l închidă.
Spuneam că, în divizie, Buccaneers și Panthers se întâlnesc de două ori până la final de sezon. Fiecare își poartă propria soartă în propriile mâini.
** Tennessee Titans @ Cleveland Browns (31-29)
Am ales să scriu despre meciul ăsta pentru că nu știu dacă vreuna din echipe va mai reproduce meciuri asemănătoare, cât să poată ”fura” un loc pe scenă, până la finalul sezonului. A fost un joc lipsit de orice miză măreață, nici una din echipe nemaiavând șanse la play-off. Dar ambele echipe au jucători începători la poziția de QB și ambele au nevoie ca ei să acumuleze experiență. Dacă, în cazul celor din Tennessee, Cam Ward reprezintă viitorul, lucrurile sunt puțin mai neclare în cazul celor din Cleveland. Ei au mulți QB pe margine, dintre care unul, Deshaun Watson, obișnuia să uimească, să ducă echipe în play-off și să apară în discuții de MVP de sezon. Așa că, îl joacă de toți banii pe Shedeur Sanders pentru a se lămuri cine conduce echipa în sezonul următor la centru.
Revenim la partidă.”Titanii” dau foc meciului încă din primul sfert, înscriind două TD-uri și ducând scorul la 14-3, în ciuda unei apărări împotriva căreia s-a înscris greu în acest sezon. Cei de la Browns sunt forțați să iasă la rampă. Și cu un Shedeur calm și lucid conducând jocul la centru, înscriu 14 puncte în Q2, făcând meciul 14-17. Taman când era cât pe ce să adoarmă, tabela de marcaj se trezește când țâșnește Tony Pollard direct către terenul țintă al gazdelor. 35 de yarzi, nimeni pe lângă el și înscrie TD pentru Titans. Scorul se face 21-17 și intrăm în ”witching hour”.
Cu 11 minute rămase pe ceas, un fumble al lui Sampson, recuperat de ”titani”, îi poziționează pe aceștia din urmă la mai puțin de 10 yarzi de endzone-ul adversarului. Înscriu, iar scorul crește din nou, 28-17, în favoarea celor din statul lui Jack Daniels. Patru minute mai târziu ”sudiștii” blochează un punt al echipei din Cleveland în jurul liniei de 20 de yarzi, în terenul advers. Drive-ul se termină cu FG, iar scorul urcă la 31-17, dar meciul nu e terminat. Browns reușesc să avanseze în drive-ul următor și încheie cu TD înscris de Shedeur. Se ratează conversia de două puncte, iar tabela arată 31-23. Cu un minut rămas în meci, Browns reușesc încă un drive de succes și mai înscriu o dată, 31-29. Iarăși optează pentru conversia de două puncte și iarăși eșuează.
Rămân cu o impresie bună despre evoluția lui Shedeur Sanders. Sigur, a făcut greșeli, însă arată semne care mie mi se par foarte bune de la un rookie: a fost calm, stăpân pe sine și a luat decizii bune, în general. Mai rămân cu un meci frumos și cu semne de întrebare despre deciziile de a merge la conversiile de două puncte. Poate n-am înțeles eu bine, dar nu cred că se impuneau în nici una din situații.
** Chicago Bears @ Green Bay Packers (21-28)
Probabil cel mai așteptat meci al săptămânii, acesta n-a dezamăgit. Echipele au fost bine pregătite pentru meci, iar greșelile nu au fost din acelea evidente (exceptând câte o intercepție de fiecare QB). Apropo de intercepții, așa s-a gândit domnul Love să ne introducă în meci. Ca fan Green Bay, pentru câteva minute, m-a luat cu tensiune mare, cu “tătii boalili”. M-am gândit că meciul bun cu Lions a fost o întâmplare și abia cu Bears ne chinuim. Dar apărarea “brânzarilor”, așa cum ne-a obișnuit tot sezonul, ne-a ținut în meci. Suficient cât să lăsăm urme pe tabela de marcaj.
Un prim sfert steril, însă, prima repriză a fost dominată de verde-galben. “Urșii” veniseră cu un scop clar de a bloca nesfârșitele run-uri pe centru ale lui Josh Jacobs și se bazau probabil pe mai multe ezitări și greșeli ale lui Jordan Love în jocul aerian. Pe jumătate au reușit. Jordan însă, după intercepția din primul drive, a jucat curat. 14-3 scorul la pauză pentru gazde.
La reluare, cei din Chicago aveau să-și resusciteze atacul. HC Ben Johnson a ajustat, iar ai lui au dat drumul și jocului pe pământ (să mai obosească și apărarea GB) și ușor-ușor au început să revină. Caleb Williams a jucat cel mai bun meci al său văzut de mine și a demonstrat că este un escape-artist de excepție. N-a mai ieșit aiurea din pocket și, în majoritatea cazurilor, a și fructificat. Și el ne-a lăsat cadou un prim super TD în meci. Habar n-am cum a ajuns mingea aia la Zacchaeus!
Însă, după un început ezitant de repriză a doua, cu un Jaylen Reed revenit în primul “11” exact când aveam nevoie mai mare, cu un Watson în formă de WR1, nici Green Bay nu rămân datori. 14-21 după Q3 și suspansul domnea peste atmosfera generală a meciului.
În sfertul 4, se cam repetă scenariul din Q3; “urșii” reiau controlul jocului și lovesc iarăși cu TD. Loveland o “bagă în ațe”, după un “lob” superb al lui Caleb. 21-21 și opt minute rămase în meci. “Brânzarii” lovesc și ei cu Jacobs și cu Reed și iar cu Jacobs. 21-28 și tensiunea e maxima. “Doamne ferește!”, “Ce scapă! Nu pot să cred”, “Zici că are gard în jurul lui”, spune un prieten pe canalul de discord despre “escapologia” lui Caleb Williams. Până la urmă, presiunea își spune însă cuvântul și cu 30 de secunde rămase în meci, coordonatorul de joc al celor din Chicago aruncă o intercepție și cimentează rezultatul final.
Acum că am scris, parcă aș vrea să revăd meciul ăsta.
**
Mai notăm din etapa de weekendul trecut că:
— După câteva rezultate pozitive (cu Eagles și Chiefs), mantra celor de la Cowboys nu pare să fi fost ”winning is a habbit”, așa cum îndrăzneam să citez săptămâna trecută. Pentru binele lor ar fi să nu cadă în a doua parte a citatului: ”unfortunately, so is losing”. Au următoarele în program: Vikings, Chargers, Commanders. Nici prea-prea, nici foarte-foarte.
— La momentul la care scriu, Chargers tocmai au bătut pe Eagles. Cred că mantra “unfortunately, so is losing”, o putem, de fapt, muta la Eagles, mai tot timpul fluctuanți.
— Lions își spală păcatele după înfrângerea cu Packers, cu o victorie clară – dincolo de orice dubiu – și își păstrează vii șansele la calificarea în play-off.
— Houston Texans își continuă drumul spre play-off, reușind să spargă o nucă tare, pe Kansas City Chiefs, chiar la ei acasă (20-10). Ei urcă pe poziția 2 în propria divizie, la o victorie în urma lui Jacksonville Jaguars, care tocmai i-au detronat pe Indianapolis Colts.
— Pentru Colts, lucrurile se complică și mai tare, întrucât l-au pierdut și pe Daniel Jones, care ne-a surprins pe toți cu evoluția din acest sezon.
**
Punem aici punct retrospectivei de săptămâna aceasta. Ca urmare a etapei, avem trei echipe cu mai bine de 99% șanse de a fi in play-off, conform The Athletic. Începând cu săptămâna viitoare, ne așteptăm ca unele din ele să-și asigure acel loc.
** BYE Updates
S-au terminat săptămânile cu pauze. Nici o echipă nu mai are nici un “bye”. Suntem fericiți. Din etapa următoare, avem câte 16 meciuri.
** Unde mă găsiți
Pentru dezbateri pe teme NFL, vă aștept:
pe grupul de Facebook NFL Romania: https://www.facebook.com/groups/nflromania/
pe canalul de Discord al NFL Romania, unde comentăm meciurile etapei de NFL real-time: https://discord.gg/snpyJz4D
Până săptămâna viitoare, să vă câștige echipele la meciul vieții!
Text: Victor BanuThe post NFL Endzone Retrospectivă WEEK 14 first appeared on Observatorul Buzoian.
Citeste mai mult