Majorarea minimă a taxelor locale în Giarmata, o decizie asumată cu responsabilitate

Decizia Consiliului Local Giarmata privind ajustarea taxelor și impozitelor locale pentru anul 2026 a generat reacții și îngrijorări în comunitate. Administrația locală explică însă că această hotărâre nu a fost una opțională, ci rezultatul unui cadru legal național care trebuia aplicat, cu riscuri majore în cazul neadoptării ei.
Primarul comunei Giarmata, Claudiu Mihălceanu, subliniază că modificările au fost determinate de o ordonanță guvernamentală care a stabilit noi grile de impozitare pentru anul 2026. „Nu discutăm despre oportunitatea acestei ordonanțe, ci despre aplicarea ei. Legea a fost dată, iar administrațiile locale au avut obligația de a se încadra în noile grile”, explică edilul.
Actul normativ a prevăzut pentru fiecare categorie de impozit un prag minim și unul maxim, iar consiliile locale aveau de ales între adoptarea unei hotărâri sau aplicarea automată a consecințelor prevăzute de lege. Lipsa unei decizii nu ar fi însemnat menținerea nivelului actual al taxelor, ci intrarea într-un scenariu mult mai dur.
„Exista riscul major de a începe anul 2026 fără cota defalcată din impozitul pe venit, sume virate lunar la bugetul local de către Ministerul Finanțelor prin ANAF. Pentru Giarmata, pierderea acestor venituri ar fi însemnat un dezechilibru financiar grav, cu impact direct asupra funcționării administrației și asupra investițiilor aflate în derulare”, arată primarul.
Diferența dintre plafonul minim și cel maxim prevăzut de ordonanță era semnificativă. În varianta aplicării plafonului maxim, creșterile puteau ajunge până la 160%. Pentru a evita un astfel de impact asupra populației și mediului economic local, Consiliul Local Giarmata a ales majorarea minimă permisă de lege, de 60%.
Primarul Claudiu Mihălceanu subliniază că această decizie nu contrazice politica fiscală a administrației locale din ultimii ani. „Niciodată politica actualei administrații nu a fost concentrată pe majorări de taxe și impozite. Dimpotrivă, am căutat constant soluții pentru a suplimenta veniturile comunei din surse externe, fără a pune presiune pe cetățeni”, afirmă acesta.
În acest sens, pe lângă fondurile europene și guvernamentale atrase, administrația locală mizează pe un proiect strategic major: parcul industrial al comunei Giarmata. Potrivit primarului, acesta are potențialul de a dubla bugetul local odată cu implementarea sa. „Aceasta este direcția pe care o urmăm și pe care o vom urma în continuare: dezvoltare, investiții și creșterea veniturilor din economie locală, nu din buzunarul oamenilor”, a precizat edilul.
În ultimii cinci ani, taxele și impozitele locale din Giarmata au fost ajustate doar cu rata inflației, fără creșteri artificiale. „Tocmai acest parcurs arată că decizia de acum nu este una de comoditate, ci o obligație impusă de cadrul legal actual”, mai spune Mihălceanu.
În ceea ce privește impactul concret asupra contribuabililor, primarul face o serie de clarificări. Cele mai semnificative creșteri se vor resimți în zona impozitelor pe clădiri, conform noilor grile naționale. În schimb, în cazul impozitelor pe autovehicule, situația este diferită față de percepția creată în spațiul public.
„Pentru mașinile cu capacități mai mari, de la norma Euro 4 în sus, impozitele vor fi, în multe situații, mai mici decât în anii anteriori. Sunt ajustări tehnice stabilite prin noile grile, care nu susțin ideea unor creșteri generalizate pe toate categoriile”, explică primarul.
Edilul respinge și acuzațiile apărute în spațiul public potrivit cărora majorarea ar fi o decizie personală. Hotărârea a fost adoptată de Consiliul Local Giarmata, în urma analizării tuturor variantelor, tocmai pentru a evita pierderi majore de venituri sau aplicarea cotei maxime de impozitare.
În paralel, administrația locală anunță că va aplica noile prevederi legale și în ceea ce privește recuperarea creanțelor fiscale. Guvernul a adoptat măsuri mai ferme privind executarea silită a restanțierilor, iar acestea vor fi puse în aplicare fără excepții.
„Rolul nostru este să prevenim blocajele financiare și să asigurăm funcționarea normală a administrației, chiar dacă asta înseamnă decizii dificile. Am ales varianta responsabilă, aplicând plafonul minim prevăzut de lege, pentru a proteja comunitatea de o creștere mult mai mare”, transmite primarul Claudiu Mihălceanu.
Acesta subliniază că administrația locală va continua să lucreze la proiecte care să aducă venituri noi în comună, astfel încât, pe termen lung, presiunea asupra taxelor locale să fie cât mai redusă, iar dezvoltarea Giarmatei să se bazeze pe investiții și creștere economică sustenabilă.

Citeste mai mult