Mâine este ziua celor 40 de Mucenici
Pe 9 martie, în ziua celor 40 de Mucenici, potrivit unei vechi legende, nu este bine să munceşti şi nici să-i pui pe alţii să muncească pentru tine. „Mucenicii“ pe care îi gătesc astăzi gospodinele sunt o ofrandă adusă sacrificiului întru credinţă a 40 de ostaşi creştin.
Legenda spune că, în vremuri de demult, de ziua Sfinţilor, un ţăran semăna mazăre pe ogor. Mucenicii l-au văzut şi i-au cerut lui Dumnezeu să-l pedepsească. Domnul a fost însă îngăduitor şi le-a cerut să îl ierte, ba chiar să îi sporească fiecare dintre ei recolta. Omul s-a bucurat mult când s-a trezit că are de 40 de ori mai multă mazăre. În anul următor, lacom, şi-a semănat câmpul tot în această zi. Însă, de data aceasta, sfinţii l-au pedepsit şi i-au dat 40 de săptămâni de boală.
Cine sunt cei 40 de mucenici
Cei 40 de Sfinţi Mucenici sunt: Chirion, Candid, Domnos, Isichie, Iraclie, Smaragd, Evnichie, Valent, Vivian, Claudie, Prisc, Teodul, Eutihie, Ion, Xantie, Ilian, Sisinie, Aghie, Aetius, Flavie, Acachie, Ecdit, Lisimah, Alexandru, Ilie, Gorgonie, Teofil, Domitian, Gaiu, Leonte, Atanasie, Chiril, Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filoctimon, Severian, Hudion, Meliton şi Aglaie. În credinţa populară, în această zi se deschid mormintele şi porţile Raiului.
Obiceiul de a bea de Mucenici 40 sau 44 de pahare cu vin
Obiceiul de a bea de Mucenici 40 de pahare cu vin la începutul anului agrar, este o reminiscenţă a sărbătorilor bahice ale Antichităţii. Oamenii credeau că vinul băut de Măcinici se transformă, de-a lungul anului, în sânge şi putere de muncă. Dacă cineva nu putea să bea 40 de pahare cu vin, trebuia să guste sau cel puţin să fie stropit cu vin. Numărul paharelor de vin băute ar corespunde cu numărul Sfinţilor Mucenici din Sevastia.
Alungarea gerului şi norocul pescarilor
În unele părţi ale Moldovei, şi mai ales ale Munteniei există obiceiul ca tinerii să iasă în ziua celor 40 de Sfinţi şi să bată cu botele sau cu maiul în pământ ca să intre gerul şi să iasă căldura, zicând: „Ieşi căldură din pămînt / Intră tu frig în pământ!“.
Se spune că, pe vremuri, imediat ce Sfinţii băteau cu botele în pământ nu numai că înceta gerul, ci şi gheaţa începea să se topească şi să se ducă pe ape. În Bucovina, se obişnuieşte ca oamenii să bată câte o mătanie pentru fiecare sfânt, sau, după cum spun unii, chiar câte 40 de mătănii pentru fiecare sfânt, ca să fie sănătoşi tot anul şi, mai ales, pentru ca să afle bani ascunşi în pământ.
Tot în Bucovina există obiceiul ca în ziua celor 40 de Sfinţi bărbaţii să meargă la pescuit. Cel ce va prinde patruzeci de peşti şi va reuşi să înghită unul viu va avea noroc tot anul la prins peşte. Tot din acest motiv se zice că în ziua celor 40 de Sfinţi e bine nu numai să prinzi, ci chiar să fierbi şi să mănânci 40 de peştişori sau chitici.
40 de martiri pentru credinţă
Cei 40 de Mucenici, care au trăit la sfârşitul sec. III î.Hr., în Asia Mică, pe vremea împăratului Diocleţian, erau 40 de ostaşi creştini ce mărturiseau şi predicau oamenilor despre credinţa lor. Pentru că nu au vrut să se lepede de Christos, ei au fost osândiţi. Mai întâi au fost loviţi cu pietre. Însă, din voia Domnului, pietrele îşi greşeau ţinta şi se întorceau asupra celor care le aruncau. Pentru că n-au reuşit să-i omoare cu pietre, cei 40 de ostaşi au fost aruncaţi goi în lacul îngheţat al Sevastiei.
Legenda spune că, după o noapte în care au rezistat în apa rece ca gheaţa, ei au fost scoşi vii din lac şi au fost ucişi în chinuri groaznice, zdrobindu-li-se oasele picioarelor. Pentru a nu mai rămâne nimic din trupurile mucenicilor, ele au fost arse, iar oasele au fost aruncate într-un râu din apropiere.
După trei zile, episcopul Petru, din acea cetate, a mers noaptea pe malul râului împreună cu alţi creştini şi au adunat de acolo toate oasele sfinţilor, căci erau luminoase, astfel încât puteau fi văzute şi în întuneric.
Obiceiuri şi superstiţii legate de 9 martie
• În zonele rurale mai există o sumedenie de obiceiuri şi superstiţii legate de 9 martie:
• în această zi, aflată „la hotarul“ dintre Babe şi Moşi (zilele Babelor sunt între 1 şi 9 martie, iar cele ale Moşilor, între 9 şi 16 martie), se fac ritualuri de alungare a gerului. Mai exact, se loveşte pământul cu o bîtă, ca să iasă căldura din el şi să intre gerul.
• plugurile sunt scoase din şoproane, reparate, curăţate şi trecute prin foc de fierarul satului, ca să fie purificate, apoi, în dimineaţa de 9 martie, sunt sfinţite de un sobor de preoţi, după care plugarii trag prima brazdă, marcînd începutul anului agrar.
• se spune că dacă plouă în această zi, va ploua şi de Paşte, iar dacă e frig, tot frig va fi până de Sfîntul Gheorghe (23 aprilie). Dacă tună, în schimb, e semn bun: va urma o vară favorabilă culturilor, iar recoltele vor fi mult mai bogate decît speră gospodarii.
• nu se face treabă în casă, nici în curte. În caz contrar, se spune că sfinţii Mucenici te vor pedepsi cu 40 de zile de boală.
• gospodinele nu iau ouăle din cuibare; se spune că acestea trebuie lăsate acolo, pentru a fi spor la ouă şi la pui tot anul.
• o altă superstiţie spune că în prima zi a Moşilor nu trebuie aruncat gunoiul din casă, pentru a nu se înmulţi lupii.
•În multe sate ale ţării încă şi astăzi se adună în mijlocul curţii gunoiul din ogradă şi din casă, i se dă foc, iar tinerii sar peste el, ca să fie feriţi de rele şi de boli tot anul. Cenuşa este pe urmă presărată în jurul copacilor şi în grădină.
• În ziua Mucenicilor, părinţii dăruiesc tinerilor căsătoriţi câte 40 de nuci frumoase, în coajă, pentru ca urmaşii lor să aibă o căsnicie frumoasă, iar membrii familiei să fie mereu sănătoşi.
Reţete din bătrâni
• Mucenici Moldoveneşti
Ingrediente: pentru aluat – 1 kg făină, 3 ouă, 125 g zahăr, 450 ml lapte, două pliculeţe de drojdie uscată sau 50 g drojdie proaspătă, 50 ml ulei, o linguriţă de sare, coaja de la o lămâie, o fiolă de esenţă de vanilie; pentru sirop – 300 ml apă, 150 zahăr, o fiolă de esenţă de lămâie, coaja de la o portocală; pentru uns – un ou bătut şi 3-4 linguri de lapte; pentru servit – 200 g miere şi 300 g nucă măcinată.
Preparare: se amestecă drojdia cu două linguri de zahăr şi se adaugă puţin lapte, apoi puţină făină, amestecând continuu, până capătă aspectul unei smîntîni groase. Se acoperă cu folie alimentară şi se lasă să crească 15 minute. Se amestecă ouăle cu zahărul rămas. Se pune făina cernută într-un bol mai mare, se adaugă drojdia crescută, ouăle bătute cu zahărul, sarea, vanilia, coaja de lămîie şi se începe frământarea adăugînd laptele călduţ, puţin câte puţin.
La sfârşit se pune uleiul, se acoperă cu folie alimentară şi se lasă la dospit circa o oră, într-un loc cald. Se iau apoi din aluat bucăţi cam cât o minge de tenis, se rulează în suluri şi li se dă forma de 8. Mucenicii se pun în tava tapetată cu hârtie de copt, se acoperă din nou cu folie alimentară şi se mai lasă la crescut încă 20-30 minute, într-un loc cald. Se ung cu oul bătut cu lapte şi se bagă în cuptorul încălzit, la foc moderat (180 de grade). Cât se coc, se face siropul: se fierb apa, zahărul, coaja de portocală şi esenţa de lămîie, apoi se lasă la răcit. Mucenicii se ung cu sirop cât sunt călduţi, apoi se dau cu miere şi se presară pe ei nucă măcinată.
•Mucenici Munteneşti
Ingrediente: pentru aluat – 300 g făină, 150-160 ml apă foarte caldă (dar nu peste 50 de grade), un vârf de cuţit de sare; pentru zeamă – 2,5 l apă, coaja de la două portocale, coaja de la o lămâie, 10-12 linguri de zahăr, nucă măcinată, scorţişoară, esenţă de rom, un vârf de cuţit de sare.
Preparare: se cerne făina într-un vas, se adaugă sarea, iar în mijloc se toarnă apa. Se frământă până ce aluatul devine elastic şi se răceşte complet.
Dacă mai este nevoie de făină, se mai adaugă o lingură. Se mută aluatul pe planul de lucru uşor înfăinat, se împarte în biluţe, iar din fiecare biluţă se formează şnururi lungi şi subţiri (puţin mai subţiri decât un şiret), care se împletesc în formă de 8. Se lasă la uscat până a doua zi. Se pun pe foc, într-o oală încăpătoare, apa, zahărul, coaja rasă de lămâie şi de portocală, sarea, iar când începe să fiarbă, se adaugă mucenicii
. Se fierb la foc mic, iar după ce se ridică la suprafaţă, se mai lasă cam 3-4 minute. După ce se stinge focul, se adaugă esenţa de rom, scorţişoara şi 4-5 linguri de nucă măcinată. Când se pun în farfurie, se mai adaugă nucă.
Articolul Mâine este ziua celor 40 de Mucenici apare prima dată în Monitorul Expres – Stiri Brasov.
Citeste mai mult