Mai e o zi și o noapte până la alegerile pentru Cotroceni. O zi și o noapte pentru noi, ăștia care am rămas de planton acasă în limitele geografice învățate la școală: EST-VEST- Sulina și Beba Veche, NORD-SUD Horodiștea și Zimnicea. Spun asta căci, în Insulele Fiji, Tonga, Vanuatu și Noua Zeelandă și pe unde or mai fi români rătăciți pe globul ăsta, secțiile de votare au fost deschise încă joi seara, la ora 22.
Se remarcă o prezență masivă la urne, cu mult peste cea din noiembrie anul trecut, ca o dovadă a interesului sporit pe care ai noștri Vasilică, Ionică, Tanța și Costel îl au pentru alegerea noului președinte. Unul mai bun și mai puțin pătrățos, cu mai mult bun simț, care să ne facă să-l uităm repede pe plăvanul de Sibiu, K.W.I. Autoritatea Electorală Permanentă anunța că până ieri la prânz, pe la cele 966 de secții votare puse la dispoziția diasporenilor, trecuseră peste 40.000 de români, alți 4.100 făcuseră același lucru, prin corespondență.
Mult a fost, puțin a rămas. Din noiembrie anul trecut, ba, chiar mai de mult, ne-am tot trezit dimineața cu gândul la bazaconiile și inepțiile spuse seara la televizor de nea Călinuț, suveranistul ăla cu apa, aerul și fraierul, de țața Leana, primărița de Muscel, de Crin Floare Albă de Băgrin, despre care se spunea că bea berea cu cisterna, nu cu halba ori cu țapul, de Muc cel Mic, care a făcut rahatul praf la București, ce-i drept, servit cu muștar, și de cel mai înfocat suporter al lu’ Cervena Zvezda și Ceca, mitomanul Victoraș Plagiatorul. A, era să-l uit pe Georgică din Chitila, șef de galerie la oile lu’ Jiji Becali. Latifundiarul din Pipera recunoaște că de când Jorjelu nu mai behăie pe lângă el, a scăzut producția de lapte și, implicit, de brânză, oile fiind mereu triste, motiv pentru care i-a promis acestuia că dacă nu va ajunge președinte, îl va angaja cioban la mioarele lui. „Îi dau bani, brânză casă și wireless, numa’ să-mi știu oile vesele ca înainte.” mărturisea nea Jiji.
De un an, țara asta e într-o continuă campanie electorală. Ceva în genul curselor atletice de 400 de metri garduri. Unul doboară un gard și renunță, altul e scos din cursă pentru că n-a fost fair-play cu ceilalți competitori. Așa și cu țărișoara noastră, moștenire de la cei trei ciobănei, așezată pe un picior de plai, scăldată de apa râului și mângâiată de rămurerele pe care se odihnesc seara somnoroasele păsărele. Unii s-au retras din competiție, din motive de „nema șansa”, altul a fost descalificat pentru că a furat startul pe Tik Tok.
Cursa a intrat pe linie dreaptă. Unii, umăr la umăr, alții, rămași de căruță. Mâine seară, vom afla cine a fost harnic și cu spor, și cine a muncit a proasta în această campanie. Parafrazând-o pe Dana Nălbaru, acestora din urmă se potrivește de minune un vers din ce cânta ea odată: Mai e o zi până vei ști cum e să pierzi și tu!
Citeste mai mult
